Ascuns într-o vale între Munții Apenini și Marea Adriatică, în centrul Italiei, Piobbico este un orășel medieval arătos, plin de clădiri de piatră înconjurate de păduri. Dar în ciuda peisajelor pitorești, Piobbico este faimos pentru urâțenie. A locuitorilor săi.
Încă din 1879, acest orășel de 2000 de locuitori este locul de întâlnire al Clubului Urâților, o asociație a cărei membri cred că o persoană „este ceea ce este și nu este definită de felul în care arată”.
Timp de generații, ce a pornit ca o idee utopică a evoluată într-o mișcare la nivel global. Astăzi, așa numita „Asociație Mondială a Oamenilor Urâți” numără peste 30 000 de membri în 25 de „filiale” din jurul lumii, relatează BBC.
Clubul Urâților a fost, inițial, conceput pentru a fi un serviciu de matrimoniale pentru femeile fără partener din orășel. În evoluția sa, el a devenit un grup menit să aducă aminte societății că frumusețea interioară este mai importantă decât felul în care arată cineva fizic, iar în 2007, Piobbico a inaugurat, în centrul orașului, un monument dedicat oamenilor urâți.
Astăzi, este mult mai ușor să devii parte a clubului. Membrii vechi nu trebuie decât să catalogheze și să dea o notă de urâțenie celor care vor să se alăture. Notele sunt, de fapt, niște calificative care pot merge de la „nespecificat” la „extraordinar de urât”.
Membrii grupului nu sunt, însă, neapărat urâți. Scopul clubului este acela de a promova frumusețea interioară. În prima duminică din septembrie, oameni din toate colțurile lumii se adună în Piobbico pentru a lua parte la „Festivalul Urâților”.
La Festival, membrii clubului își aleg un nou președinte, înregistrează noi membri și se răsfață cu mâncarea tradițională din zonă – trufe, polenta și paste. Într-o țară care pune atât de mult accent pe a face o „figură frumoasă”, acest colț al Italiei dovedește că a fi autentic și neconvențional poate fi o formă de frumusețe.
Editor: Adrian Dumitru
