Mai multe râuri din Alaska își transformă culoarea într-un portocaliu ruginiu, o posibilă consecință a dezghețării permafrostului, datorată încălzirii globale, arată un nou studiu.
Zona Arctică este regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe întregul glob, și, în timp ce pământul înghețat aflat sub stratul de la suprafață se topește, mineralele care au fost odată în acel pământ se scurg acum pe căile navgabile de pe râuri.
„Este un impact neprevăzut al încălzirii globale pe care îl vedem în cele mai curate râuri din țara noastră”, a declarat Brett Poulin, autorul studiului și profesor asistent al toxicologiei mediului la Universitatea Californiei din Davis.
Dezghețarea permafrostului expune mineralele la oxigen, într-un proces cunoscut sub numele de dezagregare, care crește aciditatea apei și dizolvă metale precum zincul, cuprul, cadmiul și fierul – cel mai probabil metal care dă râurilor o culoare ruginită vizibilă chiar și din imaginile satelitare. Studiul evidențiază degradarea potențială a apei potabile și riscul pentru pescuitul în Arctic, informează The Guardian.
„Când se amestecă cu un alt râu, poate face metalele și mai puternice [în impactul său] asupra sănătății acvatice”, a spus Poulin. Fenomenul a fost observat pentru prima dată în 2018, când cercetătorii au observat aspectul portocaliu lăptos al râurilor din nordul Alaska Brooks Range, un contrast puternic cu apele cristaline văzute în anul anterior.
În decursul unui an, un afluent al râului Akillik din parcul național Kobuk Valley a înregistrat pierderea completă a două specii de pești locali: dolly varden și slimy sculpin.
„Datele noastre sugerează că atunci când râul a devenit portocaliu, a fost observată o scădere semnificativă a macronevertebratelor și a biofilmului pe fundul pârâului, care este în esență baza rețelei trofice”, a spus Poulin despre fenomenul de rugină. „S-ar putea schimba locul în care peștii vor putea trăi.” Rugina este un fenomen sezonier, care are loc vara, de obicei, în lunile iulie și august, când solul este dezghețat la cel mai adânc nivel.
Cercetătorii de la National Park Service, US Geological Survey și University of California Davis doresc acum să înțeleagă mai bine implicațiile pe termen lung aduse de schimbarea chimiei apei în locurile cu permafrost continuu, care include regiuni arctice precum Alaska, Canada, Rusia și părți din Scandinavia.
„Este o zonă care se încălzește de cel puțin două, până la trei ori mai repede decât restul planetei”, a spus Scott Zolkos, om de știință în Arctic la Centrul de Cercetare în Climă Woodwell, care nu a fost implicat în studiu. „Deci ne putem aștepta ca aceste tipuri de efecte să continue.”
Grupul de cercetare a spus că lucrează îndeaproape cu legăturile tribale din Alaska pentru a se asigura că comunitățile locale obțin informații exacte despre fenomenul în curs de dezvoltare.
Editor : Cristina Sava
