SONDAJ. Reticență în unele țări NATO față de apărarea unui aliat

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Doar 41 la sută dintre europenii şi americanii chestionaţi în cadrul acestui sondaj sunt de acord cu o eventuală intervenţie împotriva Rusiei şi cu trimiterea de arme în Ucraina sau pentru a sprijini un aliat.

Cei mai pesimişti sunt germanii, unde susţinerea unei intervenţii militare pentru apărarea unui aliat este de numai 38%, spre deosebire de Statele Unite de exemplu, unde peste 56% dintre locuitori ar sări în ajutorul unui alt stat NATO.

Susținere față de intervenţia pentru apărarea unui aliat:

SUA 56%

Canada 53%

Marea Britanie 49%

Polonia 48%

Spania 48%

Franţa 47%

Italia 40%

Germania 38%

(sursa: pewglobal.org)

Aceeaşi reticenţă o descoperim şi atunci când vine vorba de trimiterea de arme în Ucraina. Numai 41% dintre cei chestionați susțin o astfel de iniţiativă, în timp ce 70% sunt de acord cu ajutoarele economice acordate Kievului. Cea mai mare opoziţie vine tot din partea germanilor: doar 19% dintre ei sunt favorabili ideii de a trimite înarmarea forţelor militare ucrainene.

Susținere față de trimiterea de arme în Ucraina:

Polonia 50%

SUA 46%

Canada 44%

Marea Britanie 42%

Franţa 40%

Spania 25%

Italia 22%

Germania 19 %

(sursa: pewglobal.org)

Între timp, situaţia din estul Ucrainei este departe de o rezolvare paşnică. După aproximativ trei luni de relativă acalmie, luptele au reînceput în forţă. Potrivit misiunii OSCE care monitorizează respectarea acordurilor de pace de la Minsk, în numai 24 de ore au fost observate cel puţin 300 de explozii. SUA consideră că vinovată pentru reluarea luptelor este Moscova care nu conteneşte să-i sprijine militar şi financiar pe rebeli.

„Sancţiunile vor rămâne în vigoare până când acordurile de la Minsk sunt implementate. Trebuie să continuăm să punem presiune pe Rusia pentru a ne asigura că acest proces, care a înaintat anevoios, primeşte un imbold”, a declarat Samantha Power, ambasadorul SUA la ONU.

Aflat într-o vizită oficială în Italia, preşedintele Vladimir Putin a dat vina pe autorităţile de la Kiev, pentru că nu respectă protocoalele adiţionale înţelegerii de la Minsk, în care este stipulată şi acordarea unei mai mari autonomii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

„Pentru ca acordurile de la Minsk să fie puse în aplicare, trebuie avute în vedere aspectele sociale, politice, umanitare, militare. Acordurile, însă, nu sunt implementate complet”, susține președintele rus, Vladimir Putin.

Potrivit relatărilor, un nou convoi umanitar din Rusia a traversat graniţa ucraineană cu destinaţia Donbas. Presa rusă susţine că cele 100 de camioane transportă alimente și produse de primă necesitate, în timp ce autorităţile ucrainene susţin că e vorba de un transport de arme şi muniţii, sub pretextul unei operaţiuni umanitare.