Alegeri în Moldova | Drumurile proaste îngroapă economia
La sfârșitul acestei săptămâni, Republica Moldova își va alege preşedintele. Va fi primul șef al statului moldovenesc ales direct de cetăţeni în ultimele două decenii, după o serie de cinci președinți aleși de Parlament ori interimari. Măcinată de scandaluri de corupție și crize politice, economia Republicii Moldova este pe butuci. Anul trecut, a înregistrat o scădere, după ce în ultimii doi ani a fost pe plus. Pentru cei care nu au plecat încă peste hotare, cel mai mare angajator rămâne statul. Puținii antreprenori se confruntă cu probleme serioase când vine vorba despre dezvoltarea afacerilor, iar una dintre ele este infrastructura precară.
Republica Moldova are peste 10.350 de kilometri de drumuri, dintre care 3.350 naționale. Niciun guvern de după 1990 nu a investit în infrastructura rutieră. Abia in anul 2006 s-a făcut o evaluare a stării drumurilor.
Andrei Cuculescu, șeful Direcției Drumuri și Poduri, Ministerul Transporturilor: „S-a ajuns la concluzia că 90 de procente din lungimea drumurilor naționale și 95 de procente din lungimea drumurilor locale nu corespund cerințelor la trafic. Până la momentul actual din surse cu susținere externă și din fondul rutier au fost reabilitați în jur de 600 de kilometri de drumuri naționale.”
Banii au venit în cea mai mare parte de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiții și Guvernul american. 600 de kilometri înseamnă însă mai puțin de 20% din total. Asta în condițiile în care, tot în anul 2006, Guvernul îşi lua lua angajamentul ca în zece ani să repare toate drumurile.
Andrei Cuculescu, șeful Direcției Drumuri și Poduri, Ministerul Transporturilor: „În ultimii doi ani nu suntem satisfăcuți de banii care se alocă deoarece sunt banii noștri care sunt cumulați, dar ei nu se alocă la drumuri. Fiindcă sunt mari probleme și de acești bani se dădeau pensii, salarii.”
Și din cauza drumurilor proaste, economia a făcut pană. Alexandru Miron are o firmă de transport cu 10 microbuze, care pleacă zilnic de la Chișinău cu destinaţia București. Problemele apar chiar de pe centura ocolitoare a Capitalei Moldovei.
Alexandru Miron, administrator companie transport FTP Drumuri și Industrie: „Un pasager care stă în spate, pe locul 17, 18, 20 efectiv sare în sus și poate să se lovească și cu capul de tavan. Și el zice că-i vina noastră, vina transportatorului. Când de fapt, uitați ce valuri.”
Alexandru Miron, administrator companie transport FTP Drumuri și Industrie: „Practic, vine din cursă și trebuie să treci pe la service. Apare o problemă. Cam jumătate din profit sigur se duce, că piesele sunt foarte scumpe.”
Scumpi la vedere sunt şi turiştii străini.
Bulboaca, Republica Moldova. Ghid: “Bine ați venit la Castel Mimi, la unicul castel vinicol din Moldova, care a fost fondat în 1893 de Constantin Mimi.”
Până să ajungă aici, turiștii merg pe un drum plin de gropi.
Turist: “La un loc atât de frumos, un peisaj extraordinar și o investiție atât de mare ar trebui să fie ceva mai bine”
Alexandru Filipschi, președinte al Federației de Promovarea Turismului: „În momentul în care facem promovare, vrem să vină turiștii la noi, avem nevoie ca și ei, în cele din urmă, să poată să ajungă acolo. Să nu zică: wow, unde am ajuns, ce s-a întâmplat?”
Cea mai mare parte a industriei este concentrată la Chişinău. În 2015, economia Republicii Moldova a înregistrat o scădere cu 0,5% față de anul trecut. Moldova rămâne pe linia de plutire datorită celor care lucrează în străinătate.
Roman Chirca, expert economist FTP Justitie și corupție: „Fenomenul Republica Moldova sau paradigma economică se bazează pe remitenţele migranţilor de peste hotare, care se cifrează la circa un milion de cetăţeni. Și avem o marjă foarte îngustă de antreprenori, care probabil este de până la 10%.”
În ţară, una din puţinele ramuri ale industriei care rezistă este cea a textilelor. Fondată în anul 1945, fabrica de confecții Ionel exporta 80% din producţie. Şi aici sunt însă probleme.
Tamara Luchian, director fabrică de confecții: „Resursele umane, forța de muncă, astăzi este problema numărul unul fiindcă într-adevăr este fluctuația asta de concedieri, care pleacă după hotare, care pleacă în Italia, Israel, în alte țări.”
Şi fabrica de covoare Floare Carpet a semnat anul acesta contracte de doua milioane de euro.
Oleg Braga, director general fabrică de covoare: „Cam 65% suntem pe export, tendința este să majorăm acest procentaj fiindcă în Republica Moldova puterea de cumpărare este totuși mică.”
În 2015, investițiile străine s-au ridicat la 154 de milioane de dolari. Raportat la populație înseamnă mai puțin de 50 de dolari pe cap de locuitor, ceea ce plasează Republica Moldova pe ultimul loc în Europa la acest capitol.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
