Alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, iniţiat de președinta Maia Sandu, vor fi organizate în aceeaşi zi, pe 20 octombrie 2024, a anunţat, marţi, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) a avizat pozitiv iniţiativa deputaţilor PAS de a revizui constituţia prin referendum.
CCM a dat, marţi, undă verde pentru organizarea referendumului constituţional privind aderarea la Uniunea Europeană. Consultarea, iniţiată de preşedinta Maia Sandu la sfârşitul anului trecut, urmează să aibă loc pe data de 20 octombrie 2024, scrie NewsMaker, citat de News.ro.
Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituţia urmează să fie completată cu un nou capitol: „Integrarea în Uniunea Europeană”. Scopul referendumului şi al modificării Constituţiei, declarat de autorităţi, este stipularea aspiraţiilor de integrare europeană, stabilirea direcţiei de orientare spre spaţiul european de valori, precum şi stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.
Autorităţile de la guvernare au propus ca referendumul să se desfăşoare chiar în ziua alegerilor prezidenţiale, la care actuala președintă, pro-europeana Maia Sandu, şi-a exprimat oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat.
Pe 9 aprilie, preşedinta comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, Veronica Roşca, a anunţat că a transmis propunerea de iniţiere a referendumului pentru revizuirea constituţiei la CCM, sesizarea fiind semnată de 46 de deputaţi.
CCM şi-a dat, marţi, avizul pozitiv. Preşedinta CCM, Domnica Manole, a precizat că rezultatele referendumului iniţiat de Maia Sandu vor avea putere legislativă supremă şi nu va mai fi nevoie de un vot suplimentar în Parlament.
Opoziția pro-rusă a criticat decizia
Maia Sandu a salutat decizia, subliniind că orientarea proeuropeană a ţării poate aduce bunăstare şi pace.
„Avem nevoie de unitate, avem nevoie de implicarea fiecărui partid, organizaţie civică, cetăţean, ca împreună să garantăm pacea şi bunăstarea pentru moldoveni. Uniţi pentru Moldova Europeană vom reuşi să îndeplinim obiectivul nostru comun – ca moldovenii să trăiască în pace, demn şi liber într-o ţară europeană puternică”, a scris ea pe rețelele sociale.
Şeful legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, a spus că 2024 va fi un an „istoric”.
„La 20 octombrie, în aceeaşi zi, vom avea alegeri prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE. La 20 octombrie vom fi întrebaţi dacă – „Sunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
După mai bine de 30 de ani, în sfârşit a venit timpul ca noi, cetăţenii, să spunem întregii lumi că suntem europeni şi că vrem să facem parte din această familie europeană. (…) Mulţumesc colegilor mei din Parlament care au iniţiat această procedură legislativă şi au mers la Curtea Constituţională. Haideţi ca anul 2024 să fie unul istoric pentru Republica Moldova!”, a scris preşedintele Parlamentului Republicii Moldova pe reţelele sociale.
În schimb, PSRM, partidul pro-rus de opoziție a criticat decizia susținând că instanța și-a „depăşit în mod repetat atribuţiile” şi ar fi „ignorat toate argumentele juriştilor”.
„Insistăm pe ideea privind inadmisibilitatea încălcării Constituţiei cu privire la impunerea unei ideologii general obligatorii. PSRM consideră inviolabile principiile constituţionale cu privire la independenţa, suveranitatea şi neutralitatea Republicii Moldova, iar transferul total sau parţial al acestora unor organe supranaţionale – inacceptabil”, a declarat PSRM.
Formaţiunea politică a fostului preşedinte Igor Dodon, aflată în opoziţie, face apel către toate forţele politice din ţară să se consolideze „pentru a elabora o strategie unică faţă de referendumul” iniţiat de preşedinta Maia Sandu, pe care îl consideră „anti-legal”.
Sondaj: Maia Sandu conduce în intenția de vot, iar aderarea la UE ar trece cu o majoritate absolută
Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Research”, la comanda WatchDog, dat publicităţii, marţi, la Chişinău, arată că în cazul desfăşurării unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 56,5% dintre alegători ar vota pentru, iar 25,2% – contra.
În cazul alegerilor prezidenţiale, lideri detaşaţi ai competiţiei sunt actuala preşedintă Maia Sandu (35,1% din totalul respondenţilor) şi pro-rusul Igor Dodon, una dintre uneltele Kremlinului la Chișinău (15,8%).
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, patru partide au şanse înalte să treacă pragul electoral – PAS (actualul partid proeuropean de guvernământ) cu 41,6% din voturi, PSRM (partidul lui Dodon) cu 22,6%, Şansă (partid în spatele căruia este oligarhul pro-rus fugar Ilan Şor) cu 8,5% şi PCRM (comuniştii fostului preşedinte Vladimir Voronin), cotat cu 6,8%.
În eventualitatea unor alegeri parlamentare, aproape 72% dintre alegători au expus o opţiune de vot, 7% au spus că nu vor participa la alegeri, alţii s-au declarat indecişi sau nu au dorit să răspundă. Alegerile parlamentare sunt prevăzute să aibă loc în Republica Moldova în 2025.
Sondajul are o marjă de eroare ±3% şi a fost realizat în perioada 6-13 aprilie 2024 pe un eşantion de 1 008 persoane cu vârsta de peste 18 ani.
Editor : Adrian Dumitru
