Regina Marii Britanii este subiect de scandal, după o investigație The Guardian care a scris că, în urmă cu câteva decenii, suverana a intervenit în adoptarea unei legi, astfel încât averea ei personală să nu fie dezvăluită publicului. Palatul Buckingham respinge acuzațiile.
Documente din Arhivele Naționale arată că avocatul personal al reginei Elisabeta a II-a a făcut presiuni asupra miniștrilor, în anii 1970, pentru a modifica un proiect de lege astfel încât stocurile ei de acțiuni la diverse companii să rămână secrete față de public, scriu jurnaliștii The Guardian.
În urma intervenției din partea reginei, guvernul britanic a inserat în lege o clauză care îi permite să excepteze companiile folosite de „liderii de stat” de la noile măsuri de transparență care urmau să fie luate, potrivit investigației.
Profitând de această lege, investițiile și acțiunile reginei au rămas secrete cel puțin până în 2011. Adrvărata ei avere nu este cunoscută nici acum, însă se estimează că este de ordinul sutelor de milioane de lire sterline.
Familia regală s-a folosit de o procedură legală numită „consimțământul reginei”, care cere obținerea aprobării din partea reginei înainte de a fi adoptată o lege care poate afecta prerogativele sau interesele particulare ale coroanei.
Documentele de la Arhivele Naționale sugerează că această procedură veche, care îi acordă reginei dreptul să vadă legi înainte de a fi adoptate, a ajutat-o să facă lobby pentru modificarea proiectului, potrivit The Guardian.
Jurnaliștii au consultat un expert în drept constituțional de la Universitatea Oxford, Thomas Adams, care a spus că documentele publicate relevă „un tip de influență asupra legiferării la care lobby-știi pot doar să viseze”.
Corespondența de la Ministerul Comerțului
Documentele din arhive arată că, în noiembrie 1973, regina se temea că un proiect de lege privind transparentizarea deținerilor de acțiuni la companii va da acces publicului la averea ei personală, așa că și-a trimis avocatul să facă presiuni asupra guvernului pentru a modifica proiectul, potrivit Guardian.
Acest lucru reiese din corespondența internă purtată de angajații Ministerului Comerțului, care au fost contactați de avocatul Matthew Farrer.
„Am vorbit cu dl Farrer. Din câte am reținut, el - sau cred că mai degrabă clienții lui - sunt foarte îngrijorați privind riscul dezvăluirii identității acționarilor către direcotrii companiilor și către public”, a scris un angajat al ministerului într-o adresă. Posibila dezvăluire a identității acționarilor către oricine „ar fi stânjenitoare”, a motivat avocatul, potrivit corespondenței citate.
Soluția găsită, după o serie lungă se întâlniri și discuții care l-au implicat inclusiv pe ministrul Comerțului, a fost de a introduce o clauză care dă posibilitatea guvernului să păstreze secret acționariatul anumitor companii, unde și-au plasat investițiile șefi de state, guverne, autorități monetare etc.
Legea conținând clauza negociată a intrat în vigoare în 1976 și a fost aplicată aproape imediat unei companii proaspăt înființate, Bank of England Nominees Limited. În aprilie 1977, acțiuni despre care se crede că îi aparțin reginei au fost transferate acestei companii, potrivit unei cărți scrise în 1989 de jurnalistul Andrew Morton.
Reacția Palatului Buckingham
Palatul Buckingham nu a răspuns întrebărilor The Guardian privind presupusul act de lobby al reginei. Un purtător de cuvânt al reginei Elisabeta a II-a a declarat: „Consimțământul reginei este o procedură parlamentară și are un rol strict formal. Regina își dă întotdeauna consimțământul când îi este cerut de guvern”.
Editor : Bogdan Păcurar
