Live Text 51 de morți după ce o rachetă rusească a lovit un magazin alimentar din regiunea Harkov
Ucraina a efectuat în cursul nopţii un atac cu drone asupra regiunii Belgorod din vestul Rusiei şi a lovit un complex de apărare aeriană de tip S-400 şi radarul acestuia, a declarat miercuri pentru Reuters o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Guvernatorul regiunii ruse Kursk, Roman Starovoit, acuză joi armata ucraineană de faptul că a tras asupra oraşului Rîlsk cu bombe cu dispersie, un tip de armament controversat, care au rănit un civil. Între timp 47 de șefi de state și de guverne se adună pentru Summitul Comunității Politice Europene și pentru un summit informal al statelor UE, unde îl vor reasigura pe Volodimir Zelenski de sprijinul lor în fața agresiunii ruse.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Bilanțul morților crește
ACTUALIZARE 17:32 Sunt 51 de morți în urma atacului rusesc asupra unui magazin alimentar și a unei cafenele din satul Hroza, regiunea Harkov, au anunțat autoritățile locale.
Este cel mai grav atac împotriva populației civile a Ucrainei de la atacul asupra gării Kramatorsk, din aprilie 2022.
Zelenski: 48 de morți după ce o rachetă rusească a lovit un magazin alimentar
ACTUALIZARE 16:20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că 48 de persoane au fost ucise într-un atac rusesc asupra unui sat din regiunea Harkov.
Zelenski a anunțat joi, pe Telegram, că o rachetă a lovit un magazin alimentar.
„Teroarea rusă trebuie oprită. Toți cei care ajută Rusia să evite sancțiunile sunt criminali. Toți cei care susțin Rusia susțin răul”, a scris Zelenski.
Printre morți este și un copil.
De asemenea, 6 oameni au fost răniți, inclusiv o fetiță, au anunțat autoritățile din Harkov.
Mai multe drone rusești au lovit regiunea Harkov în cursul nopții. A fost vizat și un spital.
Preşedintele Volodimir Zelenski îi cere Europei mai mult sprijin împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 15:45 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis celor peste 40 de lideri europeni reuniţi joi în oraşul spaniol Granada că este încrezător în continuarea sprijinului SUA pentru ţara sa şi a cerut asistenţă şi arme suplimentare pentru Ucraina în lupta acesteia contra agresorilor ruşi, informează Reuters.
Într-un discurs emoţionant, Zelenski a spus că elevii din Harkov (estul Ucrainei) învaţă de la distanţă sau participă la cursuri organizate în staţii de metrou de teama bombardamentelor ruse.
„Atât timp cât nu există un sistem de apărare aeriană deplin eficient, copiii nu pot merge în şcoli”, a declarat liderul ucrainean în faţa participanţilor la al treilea summit al Comunităţii Politice Europene, găzduit de Granada.
El şi-a exprimat încrederea în continuarea sprijinului Statelor Unite pentru Kiev, în pofida a ceea ce el a numit „furtuna politică” recentă de la Washington, unde liderul republican al Camerei Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a fost demis din funcţie marţi din cauza unei revolte a aleşilor din aripa dreaptă a propriului său partid care s-au opus deblocării acestor fonduri pentru Ucraina.
„Am încredere în America. Ei sunt un popor puternic cu instituţii solide şi o democraţie solidă”, a spus şeful statului ucrainean.
Volodimir Zelenski a subliniat că nu trebuie să i se permită liderului rus Vladimir Putin să-şi întărească armata, în caz contrar existând riscul ca Rusia să atace şi dincolo de Ucraina până în 2028.
„Să lăsăm să fie o ruină doar ambiţiile lui Putin, nu ţările noastre, nu oraşele noastre. Copiii din fiecare ţară merită să fie în siguranţă. Oriunde în ţară, nu numai în metrou, nu numai în adăposturile subterane, ci oriunde. Trebuie să facem posibil acest lucru. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina câştigă”, a accentuat preşedintele ucrainean.
Borrell avertizează că Europa „nu poate înlocui” sprijinul SUA pentru Ucraina
ACTUALIZARE 15:40 Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a subliniat joi că Europa nu poate înlocui sprijinul american pentru Ucraina, în timp ce criza politică de la Washington ridică semne de întrebare cu privire la continuarea ajutorului american, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Luptele interne de la Washington care au pus sub semnul întrebării continuarea sprijinului pentru Ucraina sunt nişte „veşti proaste”, a afirmat Borrell, exprimându-şi speranţa că aceasta nu este încă poziţia finală a SUA, notează agenţia de presă Reuters.
„Evident, Europa nu poate înlocui SUA”, a declarat Borrell la sosirea la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) în Granada (sudul Spaniei), un forum destinat să promoveze cooperarea între aproape 50 de ţări înfiinţat după invazia Rusiei din Ucraina.
În acest context, el a subliniat că UE studiază crearea unui fond de 20 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani pentru a continua să sprijine armata ucraineană.
De asemenea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că este „foarte încrezătoare” că SUA îşi vor menţine sprijinul pentru Ucraina, în pofida luptelor interne în rândul republicanilor pe această temă, ceea ce a suscitat preocupare în privinţa continuării ajutorului.
Se aşteaptă ca liderii europeni reuniţi la Granada să-l asigure pe Zelenski - care participă la summitul CPE - de sprijin pe termen lung, după ce preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat temerile că luptele interne ale republicanilor din Congres ar putea afecta politica SUA privind continuarea ajutorului acordat Kievului.
Zelenski și Sanchez au discutat despre trimiterea unui nou pachet de sprijin militar către Ucraina
Între timp, Zelenski şi şeful interimar al guvernului spaniol, Pedro Sanchez, au discutat joi despre trimiterea unui nou pachet de sprijin militar către Ucraina, constând în sisteme de apărare aeriană, tehnologie antidronă şi artilerie, notează EFE.
„Am discutat despre un nou pachet de sprijin militar, care va conţine sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, artilerie şi sisteme antidronă”, a scris Zelenski pe contul său de Telegram, după ce a avut o întâlnire bilaterală cu Sanchez în marja summitului Comunităţii Politice Europene la Granada.
Potrivit preşedintelui ucrainean, cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre trimiterea de echipamente energetice în Ucraina în perspectiva iernii, când Kievul se teme de o nouă campanie de bombardamente ruseşti asupra reţelei sale electrice.
Protecţia coridorului de export de cereale deschis de Ucraina în Marea Neagră, sfidând blocada maritimă a Rusiei, a fost un alt subiect de discuţie în cadrul întâlnirii, în care s-a vorbit, de asemenea, despre aspiraţiile de integrare europeană ale Ucrainei.
„Pregătim începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE sub preşedinţia spaniolă”, a scris Zelenski, care speră că statele membre UE vor da undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina până la sfârşitul acestui an.
Preşedintele ucrainean a mulţumit Spaniei, care asigură în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru sprijinul acordat în drumul său spre aderarea la UE şi în consolidarea rezistenţei ţării în faţa agresiunii militare ruse.
Peste 26.000 de ucraineni sunt daţi dispăruţi de la începutul invaziei ruse în Ucraina în 2022
ACTUALIZARE 14:10 Peste 26.000 de ucraineni, dintre care 15.000 de militari, sunt daţi dispăruţi de la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, a anunţat joi guvernul ucrainean, relatează AFP.
„Dintre aceştia, 11.000 sunt civili şi aproximativ 15.000 sunt militari”, a declarat adjunctul ministrului de interne, Leonid Timcenko, pentru televiziunea naţională.
Acestea sunt persoane în legătură cu care nu avem nicio veste după începerea ostilităţilor, inclusiv în teritoriile ocupate de armata rusă, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al ministrului, Mariana Reva.
Acest bilanţ provizoriu se referă doar la ucrainenii ale căror date au putut fi "verificate oficial", a precizat ea.
„Numărul lor ar putea creşte” pe măsură ce verificările continuă, a mai spus oficialul ucrainean.
Ucraina nu dezvăluie numărul total al pierderilor umane în războiul cu Rusia. Dacă decesele în rândul civililor în urma atacurilor ruseşti sunt comunicate zilnic de autorităţi, pierderile în rândul militarilor nu sunt niciodată dezvăluite.
Cotidianul New York Times a estimat recent că 70.000 de militari ucraineni au fost ucişi şi între 100.000 şi 200.000 au fost răniţi de la începutul invaziei, oferind aceste date pe baza informaţiilor furnizate de oficiali americani sub rezerva anonimatului.
Bilanţul pierderilor în rândul forţelor armate ruse ar fi mult mai mare, cu 120.000 de morţi şi 170.000 până la 180.000 de răniţi, însă rezervele de trupe ruseşti sunt semnificativ mai mari, un avantaj într-un război de lungă durată.
Sprijinul pentru înarmarea Ucrainei, în scădere în SUA
ACTUALIZARE 14:05 Sprijinul pentru livrarea de arme Ucrainei scade în rândul americanilor din ambele partide politice majore, un semn de avertizare pentru Kiev, care se bazează puternic pe armele Statelor Unite în lupta împotriva invaziei ruse, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos publicat joi.
Sondajul de două zile, care s-a încheiat miercuri, arată că doar 41% dintre respondenţi au fost de acord cu o declaraţie potrivit căreia Washingtonul "ar trebui să furnizeze arme Ucrainei", în comparaţie cu 35% în dezacord şi restul nesiguri.
Sprijinul pentru livrările de arme din SUA a scăzut din luna mai, când un sondaj Reuters/Ipsos a arătat că 46% dintre americani erau în favoarea trimiterii de arme, în timp ce 29% se opuneau, restul nefiind siguri.
Sondajul a fost realizat în timp ce liderii Congresului Statelor Unite dezbat cererea preşedintelui democrat Joe Biden pentru 24 de miliarde de dolari finanţare suplimentară pentru Ucraina, din care aproximativ 17 miliarde de dolari ar fi ajutor pentru apărare.
Washingtonul a alocat 44 miliarde de dolari pentru a furniza Kievului zeci de tancuri, mii de rachete şi milioane de cartuşe de muniţie pe care Ucraina le-a folosit pentru a se apăra de când Rusia a invadat-o în februarie 2022. Forţele ucrainene au reluat controlul asupra unor sate şi aşezări în contraofensiva care a început în iunie, dar soldaţii sunt împiedicaţi de vaste câmpuri de mine şi tranşee ruseşti.
Unii republicani, în special cei care au cele mai strânse legături cu fostul preşedinte Donald Trump, în timp ce acesta încearcă să fie reales anul viitor, se opun ajutorului. Acesta a fost lăsat în afara unui proiect de lege de finanţare temporară adoptat de Congres sâmbătă pentru a menţine guvernul deschis, deşi Casa Albă şi unii lideri ai Congresului s-au angajat să voteze separat un pachet pentru Kiev.
Înlăturarea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor Kevin McCarthy marţi a sporit incertitudinea, unii dintre potenţialii săi succesori fiind sceptici cu privire la valoarea pentru contribuabilii americani a asistenţei acordate guvernului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează Reuters.
"Scăderea sprijinului are un efect negativ asupra susţinerii Congresului şi, în cele din urmă, asupra perspectivelor pentru pachete de ajutor suplimentar", a declarat Elizabeth Hoffman, director pentru afaceri guvernamentale şi de congres la Center for Strategic & International Studies.
Ea a spus că un mesaj mai bun ar ajuta, inclusiv să le explice americanilor că o mare parte din banii alocaţi pentru Ucraina rămân în Statele Unite, inclusiv în locuri de muncă la producătorii de arme americani. Biden a declarat miercuri că va ţine un discurs important în curând despre motivul pentru care este necesar să continue să fie ajutată Ucraina.
În timp ce sprijinul public în Statele Unite pentru transporturile de arme a fost constant mai puternic în rândul democraţilor de când trupele ruse au invadat, recenta scădere a sprijinului general a fost determinată de schimbarea opiniilor în rândul democraţilor lui Biden.
Aproximativ 52% dintre democraţi au susţinut înarmarea Ucrainei în cel mai recent sondaj, în scădere de la 61% în mai. În rândul republicanilor, sprijinul pentru trimiterea de arme Kievului a scăzut la 35% de la 39% în mai.
Aproximativ 34% dintre democraţii care au participat la sondaj au fost de acord cu afirmaţia că problemele Ucrainei "nu sunt treaba noastră şi nu ar trebui să intervenim", comparativ cu 56% dintre republicani.
Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat online şi la nivel naţional, intervievând 1.005 adulţi din SUA. El are un interval de credibilitate, o măsură a preciziei, de aproximativ 4 puncte procentuale în ambele direcţii.
Cancelarul german Olaf Scholz se opune livrării de rachete de croazieră Taurus Ucrainei
ACTUALIZARE 14:00 Cancelarul german Olaf Scholz se opune livrării de rachete de croazieră Taurus Ucrainei deocamdată, în pofida cererilor repetate ale liderilor de la Kiev, au confirmat joi surse guvernamentale pentru agenţia dpa.
Potrivit surselor, Scholz este deschis reconsiderării subiectului la o dată ulterioară, însă, deocamdată, nu îşi va da acordul pentru echiparea ucrainenilor cu aceste rachete de croazieră germane.
În schimb, Berlinul are în plan să continue să se axeze pe livrările de artilerie şi sisteme de apărare antiaeriană, au indicat sursele pentru dpa.
Cotidianul Bild a scris miercuri că Germania a informat deja Ucraina despre decizia sa.
Marea Britanie şi Franţa au furnizat deja Ucrainei propriile rachete de croazieră cu rază de acţiune şi capabilităţi similare, Storm Shadow, respectiv SCALP.
Ucraina a început în mai să ceară în mod public Germaniei rachete Taurus, spunând că acestea sunt necesare pentru a lovi poziţii ruse dincolo de raza artileriei tradiţionale.
Însă raza de acţiune de 500 km a rachetelor Taurus provoacă îngrijorări la Berlin, unde unii oficiali se tem că Ucraina le-ar putea folosi pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei.
Scholz şi-a exprimat în mod repetat scepticismul faţă de livrarea de rachete Taurus Ucrainei.
Lideri ai Verzilor şi liber-democraţilor (FDP), aliaţii juniori ai cancelarului în coaliţia de guvernare, au vorbit însă în favoarea trimiterii de rachete Taurus Ucrainei.
Potrivit unei ştiri Reuters, Bild a scris miercuri că Germania nu are în prezent în plan să furnizeze rachete Taurus Kievului pentru că acestea nu sunt comparabile cu rachetele puse la dispoziţie de Franţa şi Marea Britanie.
Berlin este preocupat, de asemenea, că rachetele ar putea fi utilizate pentru a ţinti podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată în 2014, mai nota Bild.
Conform cotidianului, într-o întâlnire internă săptămâna trecută, cancelarul Scholz a spus în comisia pentru afaceri externe din Bundestag că rachetele Taurus nu sunt comparabile cu rachete de croazieră franceze SCALP şi britanice Storm Shadow, pentru că aceste ţări contribuie direct cu geodate despre ţinte şi sunt implicate cu personal propriu.
Bild a mai scris că oficiali din guvernul britanic au încercat în ultimele săptămâni să convingă Germania să trimită rachete Taurus Ucrainei.
Luna trecută, Berlinul a anunţat un nou pachet de asistenţă de 400 milioane de euro pentru Kiev, ce include muniţie, vehicule de protecţie şi sisteme de deminare.
Zeci de șefi de state și de guverne se adună pentru Summitul Comunității Politice Europene și pentru un summit informal al statelor UE
47 de șefi de state și de guverne se adună pentru două întâlniri importante: Summitul Comunității Politice Europene și un summit informal al statelor UE. Sunt întâlniri la care participă și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ajuns în urmă cu puțin timp în Granada. Totul, în contextul în care liderii reuniți aici îl vor reasigura pe Zelenski de sprijinul lor în fața agresiunii ruse.
„Vom acorda o atenție deosebită regiunii Mării Negre”, a scris liderul de la Kiev pe rețelele sociale, la scurt timp după aterizare.
Dincolo de Ucraina, șefii de stat și de guvern vor discuta și despre reforma blocului comunitar. Este vorba despre pregătirea unui proces de extindere a Uniunii Europene, cu țări ca Ucraina, Republica Moldova, Muntenegru și Macedonia de Nord pe listă.
Oraşul rus Rîlsk, atacat cu armament cu submuniţie
Guvernatorul regiunii ruse Kursk, Roman Starovoit, acuză joi armata ucraineană de faptul că a tras asupra oraşului Rîlsk cu bombe cu submuniţie, un tip de armament controversat, care au rănit un civil, relatează AFP, potrivit News.ro.
„Oraşul de frontieră Rîlsk a fost ţinta unor tiruri cu armament cu submuniţie ale Ucrainei. O femeie a fost rănită de schije de obuz. Ea a fost spitalizată”, acuză Roman Starovoit pe Telegram.
Statele Unite anunţau în iulie că armata ucraineană începea să folosească acest armament livrat de Washington, foarte controversat, deoarece încărcătura pe care o dispersează poate cauza numeroase victime civile colaterale în timp.
Preşedintele american Joe Biden declara la începutul lui iunie CNN că a luat o „decizie foarte dificilă” livrând acest armament Kievului.
Rusia a denunţat aceste aprovizionări, în pofida faptului că armata rusă l-a folosit, la rânsul său, în Ucraina, potrivit multor mărturii şi unor organizaţii independente.
Preşedintele rus Vladimir Putin a negat că Rusia ar folosi acest tip de armament controversat, dar a ameninţat să o facă, subliniind că Moscova are o „rezervă bună de armament cu submuniţie”.
Tirurile au avariat case şi vehicule în diverse părţi ale oraşului Rîlsk, anunţă joi Roman Starovoit.
Pompieri efectuau operaţiuni de deminare a unor muniţii neexplodate, precizează el.
Mai multe localităţi din regiunea Kursk au fost atacate cu drone ucrainene, atacuri care au antrenat întreruperi ale alimentării cu electricitate, acuză Roman Starovoit.
Ucraina şi-a multiplicat în ultimele luni atacurile pe teritoriul Rusiei, în cadrul unei contraofensive, cu scopul de a-şi elibera teritoriile ocupate de ruşi.
Preşedintele Biden îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei
Criza politică de la Washington ar putea ameninţa ajutorul american pentru Ucraina, a sugerat pentru prima dată preşedintele american Joe Biden, promiţând miercuri un „discurs major” despre importanţa „extremă” a sprijinului militar şi financiar pentru Kiev, transmite AFP.
Congresul american, format din Senat cu majoritate democrată şi Camera Reprezentanţilor controlată de republicani, are la dispoziţie aproximativ o lună şi jumătate pentru a adopta un buget anual ce trebuie să includă noi fonduri din care Casa Albă să finanţeze sprijinul destinat Kievului.
Preşedinţia americană estimează la 24 de miliarde de dolari suma necesară pentru a continua sprijinirea efortului de război ucrainean. Însă liderul republican al Camerei Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a fost demis din funcţie marţi din cauza unei revolte a aleşilor din aripa dreaptă a propriului său partid care s-au opus eliberării acestor fonduri pentru Ucraina.
Întrebat miercuri despre impactul demiterii lui Kevin McCarthy asupra ajutorului pentru Kiev, preşedintele Biden a răspuns reporterilor:"Mă îngrijorează"."Dar ştiu că există o majoritate de oficiali aleşi în Camera Reprezentanţilor şi în Senat, în ambele partide, care au spus că sprijină finanţarea ajutorului pentru Ucraina", a adăugat preşedintele american, care urmează să fie informat joi pe acest dosar de către cei mai apropiaţi consilieri ai săi în domeniul securităţii naţionale, inclusiv noul şef de Stat Major.
Fără a repeta asigurările obişnuite, conform cărora SUA vor continua să susţină Kievul „atât timp cât va fi necesar”, preşedintele american a subliniat, în schimb, că este „în interesul (SUA) ca Ucraina să reuşească” în faţa invaziei Rusiei.
„Este extrem de important pentru SUA şi aliaţii noştri să ne respectăm promisiunile”, a repetat Joe Biden, conştient de riscul oboselii, nu numai în Congres, ci, în general, în rândul opiniei publice americane.
Preşedintele democrat nu a dorit să spună cât timp ar putea SUA să continue să furnizeze asistenţă militară şi financiară dacă Congresul nu va adopta noi fonduri. El a indicat doar că Washingtonul are mijloacele pentru a finanţa „următoarea tranşă” de ajutor şi a sugerat că există „alte modalităţi” de a găsi fonduri, fără a oferi detalii suplimentare.
„Am reunit peste 50 de naţiuni pentru a sprijini Ucraina. Noi am organizat asta”, a argumentat din nou preşedintele american miercuri.
Marţi, Joe Biden a discutat cu liderii mai multor ţări aliate pentru a încerca să îi liniştească, inclusiv cu cancelarul german Olaf Scholz, care s-a declarat "convins" că sprijinul SUA va continua.
Confruntat cu situaţia de criză din Congres, preşedintele Biden a declarat că nu crede că „ar trebui să lăsăm jocuri politice mărunte să stea în calea” angajamentului american faţă de Ucraina.
Institutul Kiel pentru Economie Mondială, un institut german care urmăreşte ajutorul acordat Ucrainei, a cifrat ajutorul american pentru Ucraina la puţin sub 75 de miliarde de dolari, dintre care peste 42 de miliarde de dolari ca asistenţă militară, prin livrarea de echipamente.
O fostă ambasadoare americană la NATO avertizează asupra unui război cu Rusia dacă SUA lasă Ucraina să piardă
Kay Bailey Hutchison, fost ambasadoare americană timp de patru ani la NATO, a avertizat miercuri că o ciocnire dintre Statele Unite ale Americii şi Rusia devine mult mai probabilă dacă SUA abandonează Ucraina, iar Rusia trimite trupe mai departe spre vest, relatează joi DPA.
„Dacă (Rusia) intră într-o ţară NATO, atunci suntem în război”, a afirmat Hutchison, o republicană de trei ori senator de Texas.
Reticenţa în privinţa continuării sprijinului militar pentru Ucraina a crescut în rândul republicanilor. Unii dintre pretendenţii la înlocuirea lui Kevin McCarthy în funcţia de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor au promis că vor reduce ajutorul pentru Kiev, la fel ca unii candidaţi la preşedinţia SUA, notează DPA.
Într-o dezbatere la Universitatea din Texas, Hutchison şi secretarul de stat Antony Blinken au subliniat că este imperativ ca SUA să ajute Ucraina şi să se asigure că Rusia nu este încurajată să-şi continue aventura belicoasă.
„Unul dintre lucrurile pe care, în opinia noastră, Putin îl crede este că poate să reziste mai mult decât noi. Că el poate să reziste mai mult decât ucrainenii. Că poate să reziste sprijinului pe care Ucraina îl primeşte. Şi este foarte important să demitizăm această idee”, a declarat Blinken în cadrul acestei dezbateri de 50 de minute la Austin, capitala statului Texas.
În acelaşi timp, Blinken i-a adus un omagiu fostei senatoare Hutchison pentru „serviciile sale remarcabile în calitate de ambasador al nostru la NATO într-o perioadă tumultoasă”.
„Din prima zi am primit instrucţiunea de la preşedintele Biden de a reangaja, revitaliza şi revigora toate alianţele şi parteneriatele noastre, cum ar fi cu NATO”, a afirmat şeful Departamentului de Stat, făcând aluzie la dispreţul predecesorului Donald Trump faţă de alianţa europeană.
Hutchison a reprezentat SUA la NATO în cea mai mare parte a preşedinţiei lui Trump, în timp ce el ameninţase în repetate rânduri că va reduce angajamentul faţă de Alianţă, acuzând ţările aliate că transferă povara securităţii lor asupra contribuabililor americani prin cheltuieli prea mici pentru apărare.
Pe lângă criticile sale caustice la adresa NATO, Trump s-a remarcat printr-o deschidere afişată faţă de Putin.
Hutchison a recunoscut tensiunile dintre SUA şi aliaţi după ce şi-a părăsit postul la începutul anului 2021, recunoscându-i-se meritele pentru că a apărat interesele NATO în faţa lui Trump şi a reasigurat aliaţii ofensaţi şi nervoşi în legătură cu sprijinul ezitant al Statelor Unite.
„Una dintre plângerile pe care le-am avut uneori în trecut în timp ce eram angajaţi în întreaga lume este cum se face că noi purtăm toată povara? De ce alţii nu-şi fac partea lor în mod echitabil?”, a spus miercuri Blinken, adăugând că, în Ucraina, „restul lumii face un pic mai mult decât noi”.
„Deci, avem o împărţire grozavă a poverii”, a remarcat el.
Ucraina nu este membră NATO. În conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice, o eventuală lovitură asupra Poloniei, României sau a oricărui alt stat membru va fi considerată un atac asupra fiecare membru al Alianţei, notează DPA.
„Poporul ucrainean este atât de curajos încât merită sprijinul nostru. Dacă reuşim să ducem la bun sfârşit aceasta cu ei, nu va fi necesar să trimitem trupe într-un conflict mai mare. Ei (ruşii) nu vor ocoli ţările NATO. Dacă ne menţinem hotărârea, aşa cum face administraţia dumneavoastră şi sunt de acord cu ea, vom proteja ceea ce avem şi ne vom asigura că trupele noastre nu vor fi chemate”, a afirmat Hutchison, indicând că dorinţa lui Vladimir Putin este de a restabili dominaţia Rusiei pierdută odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice.
AIEA cere extinderea accesului la centrala nucleară din Zaporojie după reparaţiile efectuate la un reactor
Unul dintre reactoarele centralei nucleare din Zaporojie din sudul Ucrainei, aflată sub controlul Rusiei din primele zile ale invaziei, a fost reparat şi generează din nou abur, esenţial pentru mai multe funcţii de siguranţă, a anunţat miercuri, la Viena, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cerând din nou părţii ruse acces la toate instalaţiile uzinei, potrivit DPA.
O scurgere de apă a fost detectată la reactorul nr. 4 la jumătatea lunii august, a indicat şeful AIEA, Rafael Grossi, într-un comunicat.
După reparaţii, toate cele şase reactoare ale centralei de la Zaporojie ar trebui să se afle acum în starea de „oprire la rece”, a adăugat el. Organismul ucrainean de reglementare nucleară a emis ordine normative de limitare a funcţionării tuturor celor şase unităţi prin plasarea acestora în starea de „oprire la rece”.
Grossi a consemnat o „evoluţie semnificativă” pentru misiunea AIEA la această uzină din sud-estul Ucrainei, după ce Agenţia a achiziţionat vehicule blindate cu sprijin financiar din partea Japoniei.
O finanţare din partea Germaniei a permis AIEA să angajeze şoferi şi personal de securitate pentru rotaţia personalului de la centrala nucleară ucraineană, a specificat el.
„Aceste vehicule şi specialiştii detaşaţi sunt de o importanţă esenţială pentru a asigura securitatea personalului AIEA în timpul rotaţiei către şi dinspre centrală. Aceasta ne va permite să ne desfăşurăm misiunile cu o independenţă logistică deplină”, a adăugat Grossi.
O nouă echipă de experţi a sosit marţi în a 12-a misiune de acest fel din septembrie anul trecut, a indicat şeful AIEA, organizaţie a Naţiunilor Unite cu sediul la Viena.
„Din nou, experţii noştri au trecut linia frontului pentru a contribui la asigurarea securităţii şi siguranţei la cea mai mare centrală nucleară din Europa, prinsă în mijlocul războiului. Ar trebui să fim cu toţii recunoscători pentru hotărârea lor de a face tot ce le stă în putinţă pentru a realiza această sarcină importantă”, a afirmat Rafael Grossi.
AIEA a continuat să solicite acces la toate cele şase săli de turbine pentru a le inspecta în aceeaşi zi, una după alta, pentru a putea confirma absenţa oricăror materiale şi echipamente care pot să contravină celor cinci principii concrete privind protecţia uzinei, a spus Grossi, precizând că echipei AIEA i s-a permis până în prezent inspectarea acoperişurilor doar de la două reactoare din cele şase de la Zaporojie. El a cerut din nou acces la reactoarele rămase neinspectate.
Căzută în mâinile armatei ruse la 4 martie 2022, cea mai mare centrală nucleară din Europa a fost vizată de tiruri şi a fost deconectată de la reţeaua electrică de mai multe ori, o situaţie precară care suscită temeri privind posibilitatea producerii unui accident atomic major.
Germania va furniza Ucrainei noi sisteme de apărare aeriană pentru a proteja navele cu cereale
Germania intenţionează să furnizeze Ucrainei noi sisteme de apărare aeriană pentru a ajuta Kievul să protejeze navele cu cereale de posibilele atacuri ruseşti, informează Bloomberg citând surse guvernamentale.
Potrivit acestor surse, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, Germania va trimite Ucrainei un nou sistem de apărare IRIS-T precum şi „mai mult de o duzină” de tancuri antiaeriene Gepard. Aceste sisteme de apărare aeriană, care ar trebui să ajungă în Ucraina până la finele acestui an, vor furniza protecţie pentru navele cu cereale care se îndreaptă spre România de-a lungul coastei de sud a Ucrainei.
În luna august, Ucraina a anunţat crearea propriei sale rute pentru transportul de produse agricole prin Marea Neagră, după retragerea Rusiei din acordul internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră. În ultimele săptămâni, un număr de 12 nave au utilizat noua rută însă este vorba de un număr mic de nave comparativ cu cele care au folosit coridorul pus la punct în cadrul acordului internaţional convenit cu sprijinul ONU şi Turciei.
Sursele citate de Bloomberg nu au dezvăluit care vor fi rutele concrete care vor fi protejate cu ajutorul noilor sisteme de apărare aeriană.
Parlamentarul german Marcus Faber, care este membru în comisia de apărare a camerei inferioare a Parlamentului german, a confirmat că Ucraina va primi mai multe sisteme de apărare IRIS-T şi tancuri antiaeriene Gepard, precum şi muniţia aferentă.
„De exemplu, Ucraina va utiliza aceste unităţi pentru a-şi proteja mai bine porturile de cereale”, a spus Marcus Faber fără a oferi alte detalii.
Sistemele Gepard au o rază de acţiune de patru kilometri în timp ce sistemele mai sofisticate IRIS-T pot oferi o protecţie pe o rază de până la 40 de kilomerti. Aceste sisteme pot fi utilizate pentru protejarea infrastructurii portuare, pentru protecţie la încărcarea grânelor pe nave şi pentru navele care pleacă pe mare.
După ce Rusia s-a retras din acordul internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, cea mai mare parte a exporturilor ucrainene de produse agricole au fost efectuate via căile terestre şi fluviale.
De exemplu, Firma Spike Brokers estimează că o cantitate de 514.000 tone de produse agricole a fost exportată de Ucraina cu camioanele în luna septembrie, comparativ cu 506.000 de tone în luna august.
„Aproximativ 35% din exporturile pe cale rutieră au trecut pe la graniţa cu Polonia şi aproximativ 25% din exporturi au trecut pe la graniţa cu România”, informează Spike Brokers într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Zelenski: Această săptămână şi săptămâna viitoare ar trebui să fie productive pentru Ucraina
Preşedintele Volodimir Zelenski le-a spus compatrioţilor, în discursul video de miercuri seară, că se pregăteşte pentru o activitate internaţională intensă în această săptămână şi săptămâna viitoare, care ar trebui să se soldeze cu rezultate palpabile pentru Ucraina, fiind de aşteptat anumite decizii din partea partenerilor. El a menţionat în context rolul Turciei, precizând că sprijină activ Ucraina inclusiv în materie de apărare.
„Astăzi, am acordat distincţii de stat prietenilor noştri turci. Ambasadorul Turciei în Ucraina, care interacţionează activ cu ţara noastră, consolidează fructuos şi puternic relaţiile noastre. În special, el lucrează la punerea în aplicare a formulei de pace. De asemenea, l-am premiat pe şeful companiei turceşti Onur, care cooperează activ cu ţara noastră, investeşte, creează locuri de muncă şi ajută la apărare. Îi sunt recunoscător pentru sprijin”, a declarat Zelenski.
El a menţionat că a avut în cursul zilei „o discuţie importantă” şi cu preşedintele azer Ilham Aliev - care are în mod tradiţional relaţii bune cu Ankara.
„I-am mulţumit pentru ajutorul umanitar acordat ţării noastre, în special pentru sectorul nostru energetic. Ne-am reafirmat angajamentul comun faţă de principiile integrităţii teritoriale şi protecţiei suveranităţii statului. Am discutat opiniile noastre cu privire la formatele de securitate globală şi regională şi la arhitectura de securitate în general”, a precizat preşedintele ucrainean, în condiţiile în care Azerbaidjanul are o dispută teritorială cu Armenia în legătură cu teritoriul separatist Nagorno-Karabah, care este locuit în majoritate de etnici armeni, dar care este recunoscut internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.
„Ne pregătim pentru o activitate internaţională activă - această săptămână şi săptămâna viitoare ar trebui să fie productive pentru Ucraina”, a spus Zelenski.
„Facem tot ce putem pentru a furniza Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană înainte de iarnă. Şi acum, apropo, aşteptăm anumite decizii din partea partenerilor noştri”, a menţionat el.
Zelenski a insistat ca toate regiunile Ucrainei să execute în regim urgent lucrările de protecţie şi reconstrucţie a instalaţiilor critice
Pe de altă parte, liderul de la Kiev a insistat ca toate regiunile Ucrainei să execute în regim urgent lucrările de protecţie şi reconstrucţie a instalaţiilor critice, astfel încât să fie gata înainte de sosirea iernii.
În urmă cu un an, începând din luna octombrie, Rusia a trecut la atacarea sistematică a infrastructurii energetice ucrainene, iar solicitarea lui Zelenski arată că ucrainenii se aşteaptă ca Rusia să reia astfel de atacuri, pe măsură ce se apropie iarna.
Zelenski le-a mai spus compatrioţilor că a avut în cursul zilei o întâlnire „informativă” şi cu şeful Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov.
„Am vorbit despre lucruri bune pentru Ucraina - am reuşit să realizăm ceva important în materie de securitate”, a anunţat Zelenski, dar nu a oferit detalii, limitându-se să spună că acestea vor fi prezentate mai târziu.
El a mai spus că şi şeful spionajului intern, SBU, i-a prezentat un raport „privind combaterea colaboratorilor”.
„În general, avem multe de mulţumit băieţilor noştri de la Serviciul de Securitate pentru ziua de astăzi. Operaţiuni importante şi, cel mai important, eficiente. Foarte bine făcute!”, a declarat Zelenski.
Ucraina a efectuat în cursul nopţii un atac cu drone asupra regiunii Belgorod din vestul Rusiei şi a lovit un complex de apărare aeriană de tip S-400 şi radarul acestuia, a declarat miercuri pentru Reuters o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Sursa SBU a indicat videoclipuri postate online de cetăţeni ruşi care ar arăta 20 de explozii la locaţia sistemului de apărare aeriană şi a radarului acestuia, în apropierea oraşului Belgorod.
Ucraina a încercat să îşi intensifice atacurile asupra apărării aeriene ruseşti în ultimele luni. Sursa a declarat că a fost a doua oară în decurs de mai puţin de o lună când SBU a lovit un sistem de apărare aeriană „Triumf”. Precedentul atac, în 14 septembrie, neconfirmat de Rusia, a avut loc în partea de vest a peninsulei Crimeea ocupată de Rusia.
Şoigu anunţă crearea a nouă regimente de rezervă pentru războiul din Ucraina
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat joi crearea a nouă noi regimente de rezervă din soldaţi sub contract pentru grupările de trupe care luptă în Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Dacă vorbim de soldaţi sub contract, aşa cum a decis Statul Major General, pentru fiecare grupare au fost create regimente de rezervă. Astăzi avem nouă regimente de rezervă care se antrenează”, a declarat Şoigu, general de armată, în cadrul unei reuniuni la sediul Grupului de forţe combinate.
Şoigu a reiterat ceea ce declarase la 3 septembrie, şi anume că, până în prezent, 335.000 de persoane au semnat în acest an contracte cu armata, care a înrolat 38.000 de voluntari în ultima lună.
„Unii dintre ei au deja experienţă de luptă, pentru că mulţi dintre voluntari, după ce încheie un contract de şase luni, se întorc pentru a doua sau a treia oară pe front”, a spus el.
Ministrul rus al Apărării a remarcat că toţi instructorii au experienţă de luptă şi a subliniat implicarea liderilor regionali, cum ar fi cei din Iakutia şi Buriatia, în pregătirea unităţilor de voluntari.
Şoigu a menţionat că există şi femei voluntare: medici şi personal medical din Tula, Ialta (Crimeea), Krasnodar şi Siberia, precum şi din alte părţi.
Ministrul rus a făcut aceste declaraţii după ce a inspectat activitatea de instruire a regimentelor de rezervă în poligoanele Districtului Militar Sud.
Atât soldaţii sub contract recrutaţi în ultima lună, cât şi voluntarii se antrenează acolo în acelaşi timp, a spus el.
Serghei Şoigu şi generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General, au avut o întâlnire cu comandanţii trupelor care luptă în Ucraina, a specificat joi Ministerul rus al Apărării, potrivit Reuters.
Rusia intenţionează să-şi instaleze o bază navală pe coasta regiunii separatiste georgiene Abhazia de la Marea Neagră
Rusia a semnat un acord pentru instalarea unei baze navale permanente pe coasta regiunii separatiste georgiene Abhazia de la Marea Neagră, a declarat joi liderul abhaz, Aslan Bjania, citat de oficiosul rus Izvestia, la o zi după ce s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, potrivit Reuters.
Flota rusă din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (în peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014) a fost vizată de atacuri în mod repetat de forţele ucrainene de la invazia rusă în Ucraina în 24 februarie 2022.
Aslan Bjania, autoproclamatul preşedinte al regiunii secesioniste Abhazia, a cărei independenţă a fost recunoscută de Rusia în 2008, după conflictul armat din august acelaşi an cu Georgia, a declarat într-un interviu pentru Izvestia că a fost semnat un acord pentru instalarea unei baze navale permanente în regiunea Oceamcira.
„Am semnat un acord, iar în viitorul apropiat va exista o bază permanentă a marinei ruse în districtul Oceamcira.Toate acestea sunt destinate creşterii nivelului capacităţii de apărare atât a Rusiei, cât şi a Abhaziei şi acest tip de interacţiune va continua. Există, de asemenea, lucruri despre care nu pot vorbi”, a afirmat Bjania pentru Izvestia.
Rusia nu a făcut niciun comentariu deocamdată.
Rusia a recunoscut Abhazia şi o altă regiune separatistă georgiană, Osetia de Sud, ca state independente în 2008, după ce trupele ruse au respins o tentativă georgiană de recucerire a Osetiei de Sud într-un război de cinci zile ce s-a încheiat la 12 august 2008, notează Reuters.
Occidentul a acuzat Rusia de anexarea efectivă a Abhaziei şi Osetiei de Sud, iar, în 2009, când s-a vorbit despre o bază rusă în Oceamcira, NATO şi-a exprimat îngrijorarea.
Trei dintre statele riverane Mării Negre sunt membre NATO - Turcia, Bulgaria şi România.
Majoritatea lumii recunoaşte Abhazia ca parte a Georgiei. În afară de Rusia, doar Venezuela, Nicaragua, Nauru şi Siria au recunoscut independenţa Abhaziei.
Vestea despre instalarea unei baze ruseşti la Oceamcira, unde Uniunea Sovietică a avut o bază navală în epocă, ar putea să indice faptul că Rusia caute căi alternative la baza navală din Sevastopol, extinzându-şi, în acelaşi timp, prezenţa militară de-a lungul coastei Mării Negre spre Turcia.
The Wall Street Journal a relatat că Rusia şi-a retras cea mai mare parte a Flotei sale din Marea Neagră de la baza sa principală din Crimeea din cauza atacurilor ucrainene.
La întâlnirea de miercuri cu Bjania, Putin nu a pomenit despre vreo bază navală. Dar liderul Abhaziei a afirmat în interviul pentru Izvestia că doreşte să participe la "procesele de integrare iniţiate de partea rusă". Mai mult, Bjania nu a exclus participarea Abhaziei, în perspectivă, "la un tratat de uniune împreună cu Belarus (şi Rusia)". În opinia sa, aceasta ar "corespunde intereselor Abhaziei".
Închisoarea Olenivka nu fost ţinta lansatoarelor de rachete Himars ucrainene (ONU)
Bombardamentul asupra închisorii Olenivka din estul Ucrainei din 2022, soldat cu moartea a zeci de prizonieri de război ucraineni, nu a fost realizat cu lansatoare de rachete Himars ucrainene, au concluzionat anchetatorii ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Mai multe informaţii vor fi necesare pentru a se stabili circumstanţele exacte ale bombardamentului şi pentru a se atribui responsabilitatea, au adăugat experţii ONU într-un nou raport.
Peste 50 de prizonieri de război ucraineni au fost ucişi pe 29 iulie 2022 în urma distrugerii acestei închisori situate în regiunea Doneţk, pe teritoriul separatist pro-rus. Printre aceştia se numărau şi combatanţi care s-au predat după săptămâni de asediu asupra uzinei Azovstal din Mariupol (sud-est).
Moscova acuză Kievul că a bombardat acest centru de detenţie, acuzaţie respinsă de autorităţile ucrainene, care susţin că aceşti deţinuţi au fost masacraţi de forţele ruse.
„Pe baza interviurilor cu peste 50 de martori şi supravieţuitori şi a analizei fotografiilor şi înregistrărilor video disponibile, (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului) a concluzionat că exploziile nu au fost cauzate de rachetele Himars, lansate de forţele armate ucrainene”, a precizat misiunea de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina în raportul său publicat miercuri.
Potrivit ONU, nivelul distrugerilor şi raza de impact observată nu sunt caracteristice proiectilelor lansatoarelor multiple de rachete Himars.
„Chiar şi o singură rachetă Himars ar fi cauzat probabil pagube şi distrugeri barăcilor şi zonei înconjurătoare la o scară semnificativ mai mare”, explică raportul.
Nici tipul de armă, nici originea bombardamentului nu au putut fi identificate, însă „distribuţia daunelor structurale pare să corespundă unei muniţii lansate cu o traiectorie de la est la vest”, adaugă documentul ONU, spunând că nu a putut atribui responsabilitatea bombardamentului în această etapă.
Misiunea ONU, prezentă în Ucraina din 2014 şi care nu a reuşit să pătrundă în incinta penitenciarului, a cerut din nou Moscovei să îi permită accesul.
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
