Cum poate deveni atracție turistică o urbe ce nu are nici munte, nici mare
Sânnicolau Mare, cel mai vestic oraş al României, situat în județul Timiş, își propune să ajungă o atracție turistică, deși nu are nici munte, nici mare. Iar pentru asta, apelează la banii europeni. De pildă, una dintre investițiile mari pe bani europeni ale operatorului de apă și canal din județul Timiș este în orașul Sânnicolau.
Localitatea este cel de-al treilea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj. A fost atestat documentar în anul 1247, în „Diplomele privilegiate regale”, însă existenţa lui vine din timpuri mult mai vechi.
Sânnicolau Mare este un oraş de graniţă, având 6 km de frontieră cu Ungaria, pe cursul neregularizat al râului Mureş. Oraşul este aşezat în Câmpia joasă a Arancăi şi pe malurile Canalului Aranca, un vechi curs al râului Mureş care, în timpuri îndepărtate, era navigabil.
Sânnicolau Mare a atras zeci de milioane de euro
Sânnicolau Mare este una dintre localitățile din județul Timiș care a luat cei mai mulți bani europeni din 2007 până în prezent. Sunt multe proiecte, sunt sume mari și planurile sunt foarte îndrăznețe și de acum încolo.
Dănuț Groza - primarul din Sânnicolau Mare - detaliază:
„Suma totală accesată e de aproximativ 45 de milioane de euro până acum. De departe, cele mai importante proiecte sunt proiectele de infrastructură și mă refer aici la un proiect de aproximativ 20 de milioane de euro, cu ajutorul căruia am reușit să reabilităm foarte multe străzi, aleile pietonale.
Am avut proiecte din fonduri europene cu ajutorul cărora am reabilitat și dotat spitalul din Sânnicolau Mare.
Am avut proiect, de exemplu aici aveți un exemplu frumos, reabilitarea exterioară a Castelului Naco din Sânnicolau, reabilitat tot din fonduri europene”.
Edilul are însă planuri și mai mari.
„Am discutat împreună cu colegii din Consiliul Local, următoarea etapă de dezvoltare a Sânnicolaului ar fi în domeniul turismului. Poate o să spună cineva: Domn'e, ăștia îs nebuni, vor să facă turism, n-avem mare, n-avem munte, n-avem nimic! Nu vorbim de un turism dintr-ăsta de două săptămâni, să vină oamenii în vacanță așa cum merg la munte și la mare, ci vorbim de un turism de weekend”, explică Dănuț Groza.
Ce se poate vedea în Sânnicolau
„Acum, la castel, lucrăm la un proiect de reabilitare interioară, unde ne dorim câteva încăperi să fie destinate marelui compozitor Bela Bartok, cel care s-a născut în Sânnicolau.
Avem deja pregătită, să-i spunem, în castel, o copie după comoara, după tezaurul găsit la Sânnicolaul Mare.
La biserica catolică, avem acolo, în criptă, trei generații de grofi, a familiei Naco, cei care au fost înmormântați acolo, împreună cu biserica, foarte frumoasă, la fel, e un punct de atracție.
Sigur că de departe, punctul cel mai important pe care ni-l dorim să-l realizăm din fonduri europene sau guvernamentale este un centru de recuperare, tratament și agrement. Practic un fel de aquapark care să aibă inclus și varianta asta de tratament și de terapie.
Avem un studiu de fezabilitate pentru toată zona asta centrală de aici din fața Primăriei pentru o parcare subterană, aproximativ 160 de locuri de parcare” - explică edilul din Sânnicolau Mare.
Performanță obținută cu ajutor european
Sunt și companii private care au luat bani europeni în Sânnicolau Mare pentru a se dezvolta.
„Avem un exemplu de succes al unei societăți comerciale private care administrează o livadă de aproximativ 400 de hectare de teren de livadă și cu ajutorul fondurilor europene au construit un siloz de depozitare a fructelor pe timp de iarnă. Discutăm de un siloz de depozitare de aproximativ 1.500 de tone de fructe, o investiție foarte frumoasă”, spune Dănuț Groza.
Celălalt exemplu de succes vine de la un tânăr fermier, care a accesat aproape un milion de euro pentru a construi o zootehnie. Are în jur de 50-60 de vaci cu lapte, dar o zootehnie modernă, unde practic gestionează toată afacerea cu unul sau doi angajați.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
