Iarna celor două războaie: Cum se pregătește Europa pentru a evita o repetare a crizei energetice de anul trecut (Politico)

Iarna trecută, europenii au avut de-a face cu facturi exorbitante la energie în timp ce statele UE se lepădau rapid de gazul rusesc. Anul acesta, Europa părea să fie mult mai bine pregătită, dar un al doilea război care abia ce s-a declanșat amenință acum să dea peste cap piețele europene de energie, scrie Politico.

Conflictul dintre Israel și Hamas amenință să perturbe relațiile Europei cu Orientul Mijlociu sau chiar să atragă Iranul într-o confruntare directă cu Israelul și partenerii săi din Occident. Cu toate că piețele sunt relativ calme deocamdată, oricare dintre aceste scenarii ar putea provoca haos.

În orice situație, Europa este „echipată să facă față restrângerii pieței globale a petrolului și motorinei”, a transmis comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-un interviu pentru Politico.

Oficialii UE și-au învățat lecțiile după războiul pornit de Rusia în Ucraina și lucrează pentru a construi „o mai bună înțelegere a tuturor vulnerabilităților noastre pentru a le putea rezolva și a felului în care ne putem pregăti pentru orice incidente sau urgențe”.

Oficialii europeni au avut o serie de întâlniri cu marii producători de petrol în ultimele săptămâni, atât cu prieteni mai vechi precum Norvegia, cât și parteneri noi ca Algeria și Nigeria, pentru a încerca să prevină orice probleme ce ar putea să apară, a dezvăluit Simson.

„După izbucnirea crizei din Gaza, avem de-a face cu două conflicte în vecinătatea Europei. Mediterana de Est este un teatru important pentru securitatea energetică europeană, întrucât tranziția energetică a Europei este încă prinsă în incertitudinile geopolitice”, a spus Simson, care a pus lipsa tulburării piețelor de energie pe seama „pregătirii și a gestionării crizei pe care UE le-a implementat pentru a răspunde la sabotajul energetic al Rusiei.”

Amenințarea cea mai mare în Orientul Mijlociu o reprezintă Iranul

În recentele lupte din Israel, piețele au evitat până acum o repetare a situației din 1973, atunci când Războiul de Iom Kippur a dus la impunerea unui embargo asupra exporturilor de petrol ale marilor producători din regiunea arabă către aliații Israelului.

Relațiile dintre Israel și țările din Golful Persic s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 50 de ani: Emiratele Arabe Unite și Bahrain au recunoscut suveranitatea Israelului prin Acordurile Abraham semnate în 2020, iar Arabia Saudită poartă negocieri pentru a le urma exemplul.

Riscul extinderii conflictului vine mai degrabă din partea Iranului, potrivit analistului Viktor Katona de la Kpler. În cel mai rău caz, Iranul ar putea să întrerupă transporturile pe mare prin Strâmtoarea Hormuz din țările arabe din Golf.

„Dacă Israelul începe să bombardeze teritoriul iranian și Iranul este nevoit să exporte mai puțin, atunci China nu va avea destul țiței și va trebui să cumpere din altă parte”, ceea ce va duce la creșteri mari ale prețurilor, potrivit lui Katona. „Este o întreagă spirală care se declanșează imediat.”

Cu toate că Israelul produce o cantitate relativ mic de gaze naturale – în jur de 21 de miliarde de metri cubi anul trecut, în comparație cu 618 miliarde produse de Rusia – este un exportator esențial pentru Egipt, iar conflictul cu gruparea Hamas a dus la și mai multe pene de curent pentru țara vecină.

„Dacă lucrurile rămân cum sunt, nu este nicio problemă, dar dacă va exista un război în care este inclus și Iranul și ei blochează comerțul prin strâmtoarea Hormuz, atunci prețurile vor crește cu siguranță”, a spus un diplomat european care cunoaște situația discuțiilor privind strategia energetică internă.

Iarna nu-i ca... alte ierni

Datorită reducerii consumului de gaze naturale în Europa – o reducere colectivă de până la 20% iarna trecută față de media ultimilor cinci ani – prețul gazelor naturale nu a cunoscut o creștere prea mare de când a izbucnit războiul din Fâșia Gaza. Dar, cu toate că rezerva de gaze a Uniunii Europene este plină în proporție de aproape 99%, prețurile au rămas destul de ridicate față de alte regiuni.

„Suntem într-o situație mult mai bună decât în 2022”, a spus Georg Zachmann, cercetător al centrului Bruegel. „Avem mai multe pompe de căldură, centralele electrice pe care nu le aveam disponibile anul trecut sunt din nou în funcțiune și am construit mai multe terminale pentru gazele naturale lichefiate.”

Zachmann a avertizat însă că dacă statele membre nu se vor mai concentra pe reducerea cererii și vor încerca să își susțină industriile prin oferirea de subvenții, acest lucru ar putea da naștere unei curse în care se vor risipi multe resurse, ceea ce „este practic în detrimentul tuturor”.

În același timp, iarna în Europa nu mai este ce a fost cândva. În ultimele patru luni, s-au înregistrat noi recorduri de temperatură, potrivit unui raport de monitorizare prin satelit al programului UE Copernicus publicat săptămâna aceasta. Asta după ce iarna trecută a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa.

Cu toate că este o veste bună pe termen scurt pentru proviziile de combustibil ale Europei, este cel mai probabil o veste foarte proastă din aproape orice alt punct de vedere pe termen (nu chiar atât de) lung.

Editor : Raul Nețoiu