Mai multe țări Schengen au început să înăsprească acțiunile de control la frontieră, iar reprezentanții acestora insistă că măsurile sunt necesare, având în vedere criza migrației cu care se confruntă în acest moment Uniunea Europeană. România și Bulgaria se uită atent la toată această dinamică pentru că sunt țări care așteaptă de 15 ani să fie primite în spațiul european fără control la frontiere. Analiștii remarcă, însă, că acest spațiu a început să devină tot mai fragil.
Unul dintre principiile fundamentale ale Acordului Schengen este libertatea de mișcare a cetățenilor, adică lipsa controalelor la frontierele interne ale grupului.
Cu toate acestea, în tratat există clauze care prevăd instituirea temporară a controalelor la frontieră, în primul rând atunci când există o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. De această dată, motivul invocat de țările care au venit cu astfel de controale e criza migrației, care a provocat dispute interne în interiorul UE.
Pe parcursul anului, cel puțin șapte state Schengen au recurs la asemenea măsuri. Și 2023 nu s-a încheiat.
Efect de domino
"Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă aceste controale la frontieră în cazul unei amenințări grave la adresa securității lor naționale, cu condiția ca măsura să fie necesară în ultimă instanță și să fie temporară. Acum statele Schengen interpretează aceste condiții într-un mod foarte larg", crede Eugenio Cusumano , profesor asociat de științe politice la Universitatea din Messina, citat de Euronews.
Potrivit lui Cusumano, în această situație se creează un „efect de domino”, unde vecinii statului care a luat aceste măsuri îi urmează, la rândul lor, exemplul.
„Restabilirea controalelor la frontieră este folosită ca un semnal pentru public – guvernul este dur cu migrația”, spune Cusumano, menționând că aceasta este o strategie foarte atractivă într-un moment în care mesajul populist e diseminat la scară largă.
"Ceea ce vedem acum este un alt exemplu de fragilitate a zonei Schengen. Germania și alte state membre reintroduc controalele la frontieră. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive, inclusiv politice. În special, are legătură cu viitoarele alegeri. la nivel local și național, se pune presiune asupra guvernelor centrale”, spune Alberto-Horst Neidhardt , șeful programului de migrație la Centrul pentru Politică Europeană.
Aflux de migranți pe teritoriul UE
Un alt motiv e legat de sosirea unui număr mare de migranți în țările din sudul Europei, a spus el. Datorită controalelor laxe, refugiații se deplasează liber pe tot continentul, iar unele țări din UE au înregistrat o creștere bruscă a cererilor de azil în ultimele luni. Germania face parte din aceste state.
Berlinul a anunțat, săptămâna trecută, reluarea controalelor la frontieră cu Polonia și Cehia, menționând tocmai lupta împotriva imigranților ilegali și traficanților de persoane. De asemenea, Slovenia își intensifică supravegherea punctelor de trecere a frontierei cu Croația, care a aderat recent la zona Schengen.
"Adesea este doar o chestiune de controale la fața locului. Ele opresc doar o parte din oamenii care trec granița. Aceasta nu este chiar o restabilire completă a frontierelor interne. Este o măsură simbolică. Sistemul Schengen este perfect. Acesta este unul dintre cele mai mari realizări ale integrării europene”, este convins politologul Eugenio Cusumano.
România și Bulgaria stau la rând de 15 ani
Două țări UE - Bulgaria și România - așteaptă de mai bine de 15 ani să li se permită să se alăture grupului Schengen.Unii analiști cred, la fel cum speră și Bucureștiul, că situația va fi tranșată chiar anul acesta, iar celor două state li se va permite accesul în spațiul european fără control la frontiere.
Parlamentul European a îndemnat în repetate rânduri guvernele țărilor grupului să fie de acord ca Bulgaria și România să adere la Schengen cât mai curând posibil, menționând că acestea au îndeplinit deja toate cerințele necesare.
În septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținea, în discursul privind starea Uniunii, că acest lucru ar trebui făcut „fără întârziere”.
Dar, ca de fiecare dată, politica „joacă un rol important în această problemă”, remarcă Neidhardt.
Pentru ca noi membri să fie acceptați în spațiul Schengen e nevoie de un vot favorabil din partea tuturor țărilor care fac parte deja din grup.
Austria ne ține încă la poarta Schengen
România trebuie să facă presiuni pe toate planurile pentru a fi acceptată în Schengen, spunea săptămâna trecută, la Digi24.ro, europarlamentarul Rareș Bogdan. El acuza Austria că urmează agenda Rusiei.
"Știți cum e, în fața argumentului gaz și în fața argumentului petrol, pe care îl folosesc pe Moscova, în mod direct către Austria, e foarte complicat, o țară non-NATO... e foarte complicat să zici. Ăsta este adevărul pur pe care nu trebuie să ne ferim să-l rostim. Rep: Doamneavoastră sugerați că Moscova ar influența Austria, cumva în această decizie să nu ne primească... În mod direct, în mod direct pentru că este inadmisibil, arăta prim-vicepreședintele PNL.
"Adică relațiile pe care Moscova le are în continuare cu Austria, modalitatea în care Austria primește în continuare gaz din conductele Gazprom la prețuri preferențiale, spre deosebire de alte state europene, Austria se bucură de o relație privilegiată cu Rusia lui Putin. Și practic Putin nu ne vrea în Schengen. Dacă ne ducem așa foarte jos ca analiză și spunem Putin, Putin sigur nu ne vrea în Schengen, pentru că România câștigă enorm și financiar și din punct de vedere al respectului și practic se cimentează și mai puternic în Europa", spunea europarlamentarul.
România e un partener cheie al UE și NATO și și-ar întări acest statut odată cu primirea în Schengen, afirma Rareș Bogdan.
În octombrie și la începutul lunii decembrie, vor mai avea loc două reuniuni ale Consiliului JAI, iar România speră ca subiectul aderării la Schengen să fie inclus pe ordinea de zi.
Pactul pentru migrație și azil, rămas în aer
Propunerile UE referitoare la Pactul privind migraţia şi azilul au fost respinse de mai multe țări, printre care Ungaria și Polonia.
Subiectul care a suscitat cele mai multe controverse este un mecanism de criză menit să contribuie la o reacţie europeană rapidă şi coerentă în cazul unui aflux masiv de migranţi într-o ţară a Uniunii Europene, aşa cum a fost cazul în timpul crizei din 2015-2016.
O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un sistem de solidaritate obligatoriu între statele membre ale UE în cazul unui aflux masiv de migranţi la frontierele unei ţări membre. Textul este blocat în prezent de dezacordurile dintre ţări.
Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.
Apel ignorat
Recent, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lansat un apel ţărilor membre în vederea ajungerii compromis în acest dosar, subliniind că trebuie depuse toate eforturile în acest scop.
''Nu aş menţiona vreo ţară, ci mai degrabă aş spune că trebuie depuse toate eforturile pentru a debloca orice obstacole de ultim moment'', a afirmat Metsola, care a insistat că este ''esenţial'' ca Europa să rezolve în acest an criza legislativă privind migraţia. Ea a adăugat că vor exista ţări care nu vor dori să accepte noi reguli, dar şi-a exprimat încrederea că în următoarele săptămâni va fi găsită o soluţie.
Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii. Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a depășit deja 133.000 de migranţi.
În 2016, peste 181.000 de persoane, multe dintre ele sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.
Schengen a luat naștere în 1985
Acordul Schengen a fost semnat de cinci țări - Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg, în iunie 1985. A avut loc pe nava Princess Marie-Astrid pe râul Moselle, în apropierea locului unde converg granițele Luxemburgului, Franței și Germaniei.
Tratatul a fost numit după cea mai apropiată așezare - Schengen.
Mai târziu, s-au alăturat aproape toate țările Uniunii Europene, aflate într-un proces de expansiune, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Irlanda nu a putut adera la Schengen din cauza unui acord separat cu Marea Britanie.
Editor : Ciprian Ioana
