Uniunea Europeană are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari până în 2025 pentru a interveni într-o serie de crize şi fără să se bazeze pe Statele Unite, potrivit unui proiect de plan strategic, informează marţi Reuters.
„Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză, potrivit unui document confidenţial de 28 de pagini datat 9 noiembrie şi consultat de Reuters.
Miniştrii de externe şi ai apărării din UE au dezbătut pe scurt planul luni seară, la Bruxelles, şi urmează să continue marţi discuţiile cu intenţia convenirii unui document final până în martie anul viitor.
La două decenii după ce liderii UE au fost de acord pentru prima dată să înfiinţeze o forţă de 50.000-60.000 de militari, dar pe care nu au reuşit să o operaţionalizeze, proiectul de strategie a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, este cel mai concret efort de a crea o forţă militară de sine stătătoare care să nu se bazeze pe activele SUA.
„Avem nevoie de mai multă rapiditate, soliditate şi flexibilitate pentru a ne îndeplini întreaga gamă de sarcini militare de gestionare a crizelor”, se spune în proiectul de plan strategic denumit Busola strategică.
„Trebuie să fim capabili să răspundem la ameninţări iminente sau să reacţionăm rapid la o situaţie de criză, de exemplu o misiune de salvare şi evacuare sau o operaţiune de stabilizare într-un mediu ostil”, se arată în proiect.
Nu toate cele 27 de state membre ale UE ar trebui să participe, dar aprobarea oricărei desfăşurări ar necesita un consens.
Busola strategică este documentul UE cel mai apropiat de o doctrină militară, asemănător Conceptului strategic al NATO, care stabileşte obiectivele alianţei.
Citește și Şeful NATO critică eforturile UE de a crea o armată europeană: „Nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”
Esenţial pentru UE, Borrell doreşte ca statele membre să se angajeze să „furnizeze active asociate şi factori strategici necesari”.
Din 2007, UE a menţinut grupuri de luptă de 1.500 de militari, dar acestea nu au fost niciodată folosite, în ciuda eforturilor de a le disloca în Ciad şi Libia.
Împărţirea grupurilor de luptă în unităţi mai mici le-ar putea face mai flexibile şi mai dislocabile. „Folosirea modulelor ne va oferi o mai mare flexibilitate pentru a ne adapta forţa la natura crizei... Acest lucru este esenţial dacă dorim să depăşim obstacolele cu care ne-am confruntat în trecut”, se arată în proiectul acestui plan strategic.
Citește și Liderii UE au opinii diferite despre strategia de apărare comună europeană. De ce este Emmanuel Macron principalul susținător al ideii
Editor : A.C.
