UK vrea să construiască unul dintre cele mai ambițioase poduri din lume. Principala problemă: un milion de tone de muniție neexplodată

Data publicării:
furtuna pe tarmul marii irlandei
Marea Irlandei, unde ar urma să fie construită legătura dintre Irlanda și Scoția, este cunoscută pentru furtunile puternice. Foto: Profimedia Images

Irlanda și Marea Britanie sunt la o depărtare de mai puțin de 20 de kilometri în cel mai îngust punct al Mării Irlandei. Guvernul britanic face acum un studiu de fezabilitate pentru a vedea dacă Irlanda de Nord poate fi legată printr-un pod sau un tunel de Scoția. Proiectul, unul dintre cele mai ambițoase din lume, nu este lipsit de provocări majore, relatează CNN.

Nord-estul Irlandei face parte din Regatul Unit, iar Brexitul și războaiele comerciale care au urmat între UE și Marea Britanie au dat un nou imbold căutării unui nou drum de legătură între cele două insule.

Distanța e mică. Cu toate acestea, există provocări geologice și de mediu atât de mari, încât acesta ar fi unul dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria ingineriei. Există, de asemenea, probleme de economie, infrastructură și politică locală.

Planurile de la Londra s-au confruntat cu scepticism din partea politicienilor locali. Prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, spune că proiectul e o deviere de la „problemele reale”, în timp ce în Irlanda de Nord, liderul adjunct al Sinn Fein, Michelle O'Neill, l-a numit „podul fantezie”.

În aceste condiții, întrebarea la care trebuie să răspundă studiul de fezabilitate, ale cărui rezultate sunt așteptate în această vară, este: se poate face o legătură maritimă fixă – și merită să fie făcută - între Irlanda și Scoția?

Configurația geologică unică a acestui loc poate fi observată la Giant's Causeway, un sit aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO din Irlanda de Nord și în omologul său scoțian, Fingal's Cave. Legenda spune că cele două insule au fost odată legate de un pod format din coloane de bazalt create de fluxul de lavă vulcanică.

Cel mai mare depozit de muniție abandonată cunoscut

Dar sub suprafața acestei mări înguste se află și șanțul Beaufort, un imens șanț natural de 50 de kilometri creat în ultima eră glaciară. Adâncimea sa medie este de aproximativ 150 de metri, dar în punctul său cel mai adânc este de aproximativ două ori mai mare - suficient pentru a scufunda Turnul Eiffel.

Acest dig se află pe cea mai directă rută dintre Scoția și Irlanda și, în plus, este cel mai mare depozit militar britanic cunoscut. Acolo există peste un milion de tone de muniție neexplodată, precum și arme chimice și deșeuri radioactive, abandonate de Ministerul Apărării din Marea Britanie între Al Doilea Război Mondial și mijlocul anilor '70.

În plus, marea este agitată, curenții sunt puternici, iar vremea e imprevizibilă. Curățarea muniției este însă principala problemă.

Este „o campanie de curățenie considerabilă”, spune David Welch, director general al companiei specializate în eliminarea bombelor și explozivilor Ramora UK.

„Nu este imposibil, dar e incredibil de dificil. Este ca și cum ai readuce la suprafață Titanicul”, a spus el.

Dincolo de costul uriaș al operațiunii, mai există o problemă: nu se știe exact unde e toată muniția și cât de departe a fost dusă de curenți.

„Nu vrei să cureți doar zona din jurul podului, doar pentru ca, în timp, muniția rămasă în apă, adusă de curenți, să ajungă la baza podului”, spune el.

Probleme de infrastructură

Construirea unui pod sau tunel nu înseamnă doar să tragi o linie între cele mai apropiate puncte terestre, explică Paul Quigley, inginer geotehnic și director al Gavin & Doherty Geosolutions din Irlanda.

Există „infrastructură, cabluri, rute navale. Când începi să cartografiezi fundul mării, este surprinzător cât de reduse pot fi resursele”, spune el.

Mai trebuie luate în considerare și calitatea legăturilor rutiere și feroviare de pe uscat și distanțele până la marile orașe. Torr Head în Irlanda de Nord și Mull of Kintyre în Scoția sunt punctele cele mai apropiate peste mare, dar sunt aflate la distanță de orașele cheie Belfast și Derry din Irlanda de Nord și Glasgow și Edinburgh în Scoția.

Există trei rute de feribot între cele două insule. Feribotul Larne-Stranraer face legătura între Irlanda de Nord și Scoția, dar distanța față de principalele noduri îl face mai puțin popular decât linia aglomerată dintre Dublin și portul galez Holyhead.

„Ceea ce ne-a arătat Brexitul este că există un volum considerabil de marfă care vine prin Dublin din Marea Britanie și este destinat Irlandei de Nord”, spune Quigley. El crede că ar fi greu să atragă părțile interesate să investească într-o rută care direcționează traficul până în nord și care să fie mai atrăgătoare decât traversările cu feribotul.

Pe de altă parte, arhitectul Alan Dunlop spune că toate marile proiecte de infrastructură sunt criticate.

Proiecte îndrăznețe

El a studiat proiectele de poduri, tuneluri, autostrăzi și platforme petroliere din întreaga lume construite în „condiții geologice dificile” și, deși recunoaște că „niciunul dintre ele nu este atât de provocator ca acesta”, e convins că legătura dintre cele două insule poate fi făcută.

El a făcut propuneri pentru un „Pod Celtic”, cu un cost estimat de 20 de miliarde de lire sterline, și pentru un tunel maritim.

Proiectul său ar fi un pod plutitor de 45 de kilometri, ancorat pe fundul mării prin cabluri. El a fost inspirat de platformele petroliere din Golful Mexic, care sunt conectate la fundul mării la adâncimi de până la 1.000 de metri.

Un „tunel plutitor” subacvatic, atașat de pontoane la suprafață sau legat de fundul mării, poate în tandem cu un pod, este o altă propunere pentru acest proiect.

Condiții meteo dificile

Dar Quigley spune că legătura, chiar dacă va fi făcută, nu va fi funcțională tot timpul.

„Adevărata constrângere a podului este faptul că, având în vedere condițiile meteorologice, vor exista perioade în care va fi închis din cauza vânturilor puternice și a aspectelor de siguranță. Cealaltă problemă este că pui o astfel de structură într-un mediu dur. Întreținerea unui astfel de pod va avea probabil costuri enorme”, spune el.

Dacă un pod suspendat sau fixat cu cabluri ar putea fi posibil, structurile tradiționale ale pilonilor de pe fundul mării ar trebui să aibă o înălțime atinsă până acum în lume, deci trebuie găsite soluții mai creative.

China este în prezent liderul mondial în ceea ce privește recordurile la construcția podurilor. Cu 48,3 kilometri, podul Hong Kong-Zhuhai-Macao este cel mai lung pod peste apă din lume. A fost proiectat să reziste la taifunuri și este compus din poduri cu susținute de cabluri, un tunel submarin și patru insule artificiale care despart podul în secțiuni, deși apele de acolo sunt mai puțin adânci decât în Marea Irlandei.

Grant Shapps, ministrul transporturilor din Marea Britanie, spunea în martie că, dacă va fi construită o legătură fixă peste mare, e mai probabil să fie un tunel decât un pod, din cauza condițiilor meteo.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri