Președintele francez Emmanuel Macron a purtat conversații confidențiale cu președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz în februarie, în încercarea de a-i convinge pe cei doi lideri să schimbe strategia Occidentului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Wall Street Journal.
Macron consideră că țările occidentale ar trebui să ia o poziție de ambiguitate strategică față de Rusia, lăsând toate opțiunile pe masă, inclusiv cele militare. Această idee reprezintă o schimbare fundamentală față de poziția adoptată de administrația Biden de la începutul războiului.
Abordarea Washingtonului avea ca scop evitarea acțiunilor care ar putea provoca Moscova și duce la o escaladare a războiului. În schimb, Macron a căutat să elimine liniile roșii ale unei intervenții occidentale și, în schimb, să lase Kremlinul să ghicească.
Oficiali sub protecția anonimatului au spus că Biden pune la îndoială necesitatea unei schimbări de strategie, pe fondul îngrijorărilor că aceasta ar putea duce la escaladare. Scholz s-a opus, de asemenea, ideii, argumentând că riscă să divizeze aliații și să facă țările NATO parte din conflict.
În februarie, Macron i-a sunat pe Biden și Scholz pentru a-i informa că dorește să folosească viitorul summit de la Paris pentru a trimite un mesaj lui Putin. Macron a spus că capitalele occidentale ar trebui să înceteze să excludă opțiunile militare, spunându-le liderilor că dorește să dezvăluie o nouă abordare după summit.
Scholz a răspuns că dacă Macron ar face acest lucru public, cancelarul și alți lideri ar fi forțați să-l respingă. Oficialii citați de WSJ au spus că Scholz l-a sfătuit pe Macron să renunțe la această mișcare, spunând că ar putea crea un sentiment de dezbinare între aliați.
Perspectiva desfășurării personalului occidental în Ucraina, indiferent dacă este civil sau militar, a ridicat problema modului în care ar trebui să reacționeze aliații în cazul în care unul dintre ei ar fi ucis într-un atac rus.
Un oficial american a spus că administrația Biden este îngrijorată că Rusia ar putea viza orice trupe franceze care ar putea fi trimise în Ucraina. Acest lucru ar putea trage în război Franța și, eventual, alte țări occidentale.
Cu toate acestea, Macron le-a indicat aliaților că nu ar fi necesară nicio implicare a NATO sau a SUA dacă Rusia vizează trupele franceze, a spus oficialul. De exemplu, Franța a suferit pierderi în campaniile militare din Africa fără a solicita ajutor de la aliați, le-ar fi spus Macron.
Tensiunile au atins un apogeu când premierul slovac Robert Fico, cancelarul Scholz, secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice James O'Brien și alți lideri au sosit la Palatul Élysée pe 26 februarie. Macron și-a împărtășit opiniile cu privire la necesitatea ambiguității strategice.
Așezat lângă el, președintele francez i-a cerut lui Scholz să comenteze. Oficialii au spus că Scholz s-a opus cu fermitate ideii. Rând pe rând, liderii Olandei, Poloniei și Greciei au luat cuvântul și au respins politicos ideea. Premierul estonian l-a susținut pe Macron, argumentând că liderii ar trebui să înceteze să discute despre ceea ce nu vor face într-un război și să se concentreze pe ceea ce vor face.
În ciuda opoziției copleșitoare de la summit, Macron a spus totuși într-o discuție cu jurnaliştii că, deși nu a existat un consens cu privire la trimiterea de trupe, „nimic nu trebuie exclus”.
Bloomberg a scris că declarația lui Macron despre posibila desfășurare a trupelor străine în Ucraina i-a înfuriat pe oficialii americani , care se tem în privat că o astfel de mișcare ar putea duce la o confruntare cu Rusia. În ciuda controverselor, Macron a refuzat să dea înapoi, insistând că declarațiile sale au fost bine gândite, dar și subliniind că Franța nu va urma „logica escaladării” în relațiile sale cu Moscova.
