Un circuit neuronal cu rol de „termometru”, care transmite la creier informaţii percepute de organele de simţ în legătură cu temperatura rece din mediul exterior, a fost identificat de o echipă de oameni de ştiinţă de la o universitate americană în urma unui studiu efectuat pe musculiţe de oţet, relatează luni Agerpres.
În cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă de la Northwestern University (NU) au dezvoltat instrumente noi şi au utilizat o combinaţie de studii funcţionale şi anatomice, de abordări neurogenetice şi de monitorizări comportamentale pentru a efectua experimentele, atât pe specii de musculiţe sălbatice cât şi transgenice (modificate genetic).
După ce au identificat neuronii respectivi, cercetătorii i-au urmărit până la destinatarii din creier şi au descoperit că principalii receptori ai acestor informaţii sunt un grup restrâns de neuroni care fac parte dintr-o reţea mai mare ce controlează ritmurile de activitate şi de somn. Când circuitul „termometru” este activ, activitatea celulelor-ţintă, care în mod obişnuit sunt activate de lumina dimineţii, este oprită.
Oamenii sunt vieţuitoare care preferă confortul şi caută în mod continuu temperaturi ideale. O parte a motivului pentru care oamenii preferă un mediu abiant optim este faptul că temperaturile din creier şi corp sunt strâns asociate cu inducerea şi menţinerea somnului. Schimbările sezoniere ale cantităţii de lumină din timpul zilei şi ale temperaturilor sunt de asemenea asociate cu modificări ale somnului.
„Perceperea temperaturii este una dintre cele mai fundamentale modalităţi senzoriale”', a declarat Marco Gallio, profesor asociat de neurobiologie la Weinberg College of Arts and Sciences din cadrul NU.
„Principiile pe care le regăsim în creierul musculiţei - logica şi organizarea - pot semăna în toate privinţele cu cele ale omului. Fie că este vorba despre musculiţă sau de om, sistemele senzoriale trebuie să rezolve aceleaşi probleme, aşa că deseori o fac în acelaşi mod”, a adăugat cercetătorul.
„Ramificaţiile somnului insuficient sunt numeroase - oboseală, reducerea concentrării, dificultăţi la învăţare şi alterarea unei multitudini de parametri ai stării de sănătate - şi, totuşi, încă nu putem înţelege pe deplin cum se produce şi se reglează somnul în creier şi modul în care modificarea condiţiilor externe poate influenţa nevoia de somn şi calitatea acestuia”, a declarat la rândul său Michael H. Alpert din cadrul NU.
Studiul a fost publicat la sfârşitul săptămânii trecute în jurnalul ştiinţific Current Biology.
