Experții spun că au găsit un sit care dovedește că Pământul a intrat în noua epocă Antropocen

Data actualizării: Data publicării:
planeta pamant vazuta din spatiu
Oamenii de știință au identificat situl geologic care, în opinia lor, reflectă cel mai bine o nouă epocă propusă, numită Antropocen. FOTO: Profimedia Images

Oamenii de știință au identificat situl geologic care, în opinia lor, reflectă cel mai bine o nouă epocă propusă, numită Antropocen - un pas important către schimbarea cronologiei oficiale a istoriei Pământului, transmite CNN.

Termenul Antropocen, propus pentru prima dată în anul 2000 pentru a reflecta modul în care activitatea umană a modificat profund lumea, a devenit un cuvânt de ordine academic utilizat în mod obișnuit, care unește diferite domenii de studiu.

„Când opt miliarde de oameni au un impact asupra planetei, este inevitabil să existe o repercusiune. Ne-am mutat în această nouă stare a Pământului și aceasta ar trebui să fie definită de o nouă epocă geologică”, a declarat Colin Waters, profesor onorific la Facultatea de Geografie, Geologie și Mediu de la Universitatea din Leicester.

AWG, un grup format în prezent din 35 de geologi, lucrează din 2009 pentru ca Antropocenul să facă parte din cronologia oficială a Pământului. Grupul a stabilit în 2016 că epoca Antropocenului a început în jurul anului 1950 - începutul erei testelor cu arme nucleare, ale căror urme geochimice pot fi găsite în întreaga lume. De atunci, cercetătorii au luat în considerare 12 situri care ar putea furniza dovada-cheie necesară pentru a-și susține propunerea, dintre care nouă au fost supuse la vot.

Marți, oamenii de știință au anunțat situl geologic - Lacul Crawford din Ontario, Canada - care surprinde cel mai bine impactul geologic al Antropocenului, potrivit cercetării lor.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord că Antropocenul este o realitate geologică - sau că cercetătorii au suficiente dovezi pentru a o declara în mod oficial o nouă epocă.

Scara timpului geologic oferă cadrul oficial pentru înțelegerea istoriei de 4,5 miliarde de ani a Pământului. Geologii împart istoria planetei noastre în eoni, ere, perioade, epoci și vârste - un eon fiind cea mai mare bucată de timp, iar o vârstă cea mai scurtă.

De exemplu, în prezent trăim în Era Meghalayană. Aceasta face parte din Epoca Holocenă, care a început la sfârșitul ultimei ere glaciare, acum 11.700 de ani, când calotele de gheață și ghețarii au început să se retragă. Holocenul face parte din Perioada Cuaternară, cea mai recentă diviziune a Erei Cenozoice, care, la rândul ei, face parte din Eonul Fanerozoic - care se întinde de acum 539 de milioane de ani până în prezent.

Aceste capitole geologice sunt adesea denumite după locul în care au fost studiate pentru prima dată. Perioada jurasică este denumită după rocile bogate în fosile din Munții Jura din Franța, în timp ce perioada cambriană și-a primit numele de la denumirea romană a Țării Galilor.

Antropocenul ar fi cea de-a treia epocă din Perioada Cuaternară

Dacă va fi aprobat, Antropocenul ar fi cea de-a treia epocă din Perioada Cuaternară. De asemenea, ar însemna că Epoca Holocenului a fost deosebit de scurtă - alte epoci au durat mai multe milioane de ani.

Fiecare diviziune din cronologia oficială este, de asemenea, reprezentată de un singur sit geologic - cunoscut sub numele de Global Boundary Stratotype Section and Point (GSSP) - care surprinde cel mai bine ceea ce este nou sau unic în legătură cu un anumit capitol din istoria Pământului.

Fiecare punct este marcat, de obicei, cu un „vârf de aur”, adesea bătut cu ciocanul în stratul pivotant de rocă - deși locul poate fi o stalagmită sau un nucleu de gheață.

În cazul Antropocenului, locația propusă pentru vârful de aur este un sediment prelevat din albia lacului Crawford, care dezvăluie urmele geochimice ale testelor cu bombe nucleare, în special plutoniu - un element radioactiv detectat pe scară largă în întreaga lume în recifele de corali, în carote de gheață și în turbării.

Lacul a fost desemnat câștigător după ce AWG a votat în trei runde cele nouă situri candidate. Printre celelalte locații potențiale se numărau o turbărie din Munții Sudeți din Polonia, lacul Searsville din California, o porțiune de pe fundul mării din Marea Baltică, un golf din Japonia, un crater vulcanic umplut cu apă din China, o carotă de gheață forată în Peninsula Antarctică și două recife de corali, unul în Australia și celălalt în Golful Mexic.

Waters a declarat că a fost foarte dificil să aleagă între diferitele situri și că voturile au fost strânse, dar crede că lacul Crawford a câștigat deoarece punctul de plecare geochimic propus pentru Antropocenul asociat sedimentelor este deosebit de precis.

Andrew Cundy, profesor la Universitatea Southampton din Marea Britanie și membru al AWG, a declarat că „prezența plutoniului ne oferă un indicator important al momentului în care omenirea a devenit o forță atât de dominantă încât ar putea lăsa o „amprentă” globală unică pe planeta noastră„.

Cu toate acestea, selecția lacului Crawford nu reprezintă decizia finală cu privire la recunoașterea Antropocenului ca unitate de timp geologică oficială.

O decizie finală este așteptată în august 2024

O decizie finală este așteptată la cel de-al 37-lea Congres internațional de geologie de la Busan, Coreea de Sud, în august 2024.

Unii experți nu cred că Antropocenul se ridică la nivelul de definire a unei epoci.

Stan Finney, secretarul general al Uniunii Internaționale de Științe Geologice și profesor în cadrul departamentului de științe geologice de la Universitatea de Stat din California din Long Beach, a declarat că înregistrarea stratigrafică a Antropocenului este relativ minimă - abia o durată de viață umană - având în vedere un punct de plecare propus în jurul anului 1950.

Începutul Antropocenului ar putea fi definit în orice fel de moduri - inclusiv Revoluția Industrială - care ar duce la un interval mult mai lung decât cel propus în prezent, a remarcat el.

„Nu există nicio îndoială că oamenii au avut un impact dramatic asupra sistemului Pământului și că astăzi ne confruntăm cu consecințe incredibile. Dar este vorba despre un (fenomen) de lungă durată”, a spus el.

De asemenea, el este de părere că impulsul de a recunoaște oficial Antropocenul ar putea fi, de fapt, mai mult politic decât determinat de geologia de pe teren. Termenul a fost inventat în anul 2000 nu de un geolog, ci de regretatul chimist atmosferic și laureat al premiului Nobel Paul Crutzen - aparent în remarci neoficiale la o conferință.

Finney a spus că este mai corect să descriem impactul profund al umanității asupra Pământului ca pe un eveniment geologic în curs de desfășurare, mai degrabă decât ca pe o epocă formală cu o dată precisă de început la nivel global. Este, de asemenea, posibil, a spus el, să se decidă că Antropocenul nu se ridică la nivelul de epocă, ci ar putea fi a patra vârstă a Holocenului - mult mai puțin atrăgătoare, Epoca Crawfordiană.

Editor : Bianca Chirilă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri