Analiză Care e miza strategică a aderării României la OCDE. Explicațiile unui oficial BNR
Integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) va funcționa ca un „sistem de referință” capabil să genereze o creștere suplimentară de 0,8% - 1% din PIB în fiecare an, conform unei analize publicate marți, 17 martie, de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Leonardo Badea. Potrivit acestuia, statutul de membru în „clubul țărilor bogate” va permite României să depășească modelul bazat pe avantaje temporare și să atragă investiții de calitate prin reducerea costurilor de finanțare și modernizarea administrației.
Totodată, reprezentantul Băncii Centrale subliniază că aderarea nu trebuie privită drept un punct terminus, ci ca o activare a unor mecanisme care vor transforma structural economia națională.
„România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei.
Integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% - 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă.”
România, în clubul țărilor dezvoltate
Leonardo Badea arată că apartenența la acest „club” oferă instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Succesul depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale, experiența statelor precum Polonia și Cehia fiind o dovadă în acest sens.
„Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă.”
Mai mult, aderarea transmite un semnal puternic privind angajamentul față de guvernanța corporativă, combaterea corupției și stimularea concurenței, reducând astfel costul capitalului. „Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.”
Creștere economică accelerată
Procesul de aderare accelerează implementarea unor reforme cu impact direct asupra productivității, mai punctează oficialul BNR. Alinierea la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce la o creștere pe termen lung de 25% a PIB-ului pe cap de locuitor.
„Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei 'OECD Economics Department Working Papers no. 834', alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor. O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE.
Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii ('tax wedge'). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii”, a afirmat Badea.
Mai mult, adoptarea celor mai bune practici în educație, piața muncii și sănătate va crește calitatea vieții și reziliența în fața îmbătrânirii populației. „De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.”
În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.
Reformă structurală
Analiza oficialului BNR evidențiază și că România se află pe un „platou intermediar” în lanțurile valorice globale. Integrarea este asimetrică, cu mari entități străine care au legături reduse cu furnizorii autohtoni. Raportul lansat luni de OCDE oferă o „foaie de parcurs” pentru a stimula aceste legături organice, transformând firmele locale în parteneri de inovație și accelerând transferul tehnologic.
Oficialul BNR consideră că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este reprezentată de stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Astfel, oficialul recomandă mecanisme prin care firmele românești deja existente să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere.
De asemenea, identificarea segmentelor deconectate de piața muncii (tineri, femei, populație rurală) oferă pârghii pentru a crește oferta de forță de muncă. „Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie”, a subliniat el.
Pentru atingerea acestor obiective, Leonardo Badea susține că politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.
„OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă”, mai arată acesta.
O altă observație a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza, consideră Leonardo Badea care subliniază, însă, că, deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității.
Modernizare prin digitalizare
Digitalizarea administrației este vectorul principal de accelerare a convergenței, producând efecte în lanț:
- Interoperabilitatea datelor: Reduce „taxa pe timp” suportată de privat și transformă interfața stat-cetățean într-un facilitator de business.
„Interoperabilitatea datelor și reducerea costurilor de tranzacție: din perspectivă economică, digitalizarea serviciilor publice funcționează ca un mecanism de reducere a fricțiunilor în piață, iar implementarea standardelor OCDE privind guvernarea digitală (e-government) permite debirocratizarea fluxurilor administrative, reducând semnificativ 'taxa pe timp' suportată de sectorul privat. Acest progres se reflectă direct în Eficacitatea Guvernării, transformând interfața stat-cetățean dintr-un centru de cost într-un facilitator de business”, apreciază Leonardo Badea.
- Transparență: Digitalizarea licitațiilor (e-procurement) este antidotul pentru „instituționalismul de fațadă” și elimină asimetriile care favorizează distorsiunile.
„Prin utilizarea sistemelor de e-procurement și a monitorizării în timp real a cheltuielilor, se elimină asimetriile informaționale care favorizează distorsiunile de piață. Acest fapt consolidează încrederea investitorilor instituționali și optimizează alocarea capitalului către proiecte de infrastructură cu rată de rentabilitate socială ridicată”, a subliniat el.
- Administrare fiscală: Implementarea SAF-T și e-Factura lărgește baza de impozitare și reduce deficitul de încasare, permițând investiții fără a pune presiune pe prima de risc (CDS Spread).
Modernizarea sistemelor de administrare fiscală (SAF-T, e-Factura etc) este esențială pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea deficitului de încasare a taxelor și impozitelor. Într-un context în care menținerea sustenabilității macroeconomice este o precondiție a aderării, eficiența digitală a ANAF devine garantul capacității statului de a susține investițiile publice fără a pune presiune pe prima de risc (CDS Spread), a mai explicat Badea.
În plus, accesul generalizat la servicii publice digitale și identitate electronică creează ecosistemul necesar pentru dezvoltarea economiei platformelor și a serviciilor cu intensitate tehnologică ridicată.
„Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație).
Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică”, mai atrage atenția Badea.
Măsuri necesare
Pentru ca performanța instituțională să fie durabilă, Leonardo Badea subliniază nevoia unor corecții macroeconomice consistente, respectiv aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. „Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie”, punctează oficialul BNR.
Potrivit acestuia, pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%).
„Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025. O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară.
În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului.”
Totodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat pentru că nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial, susține Badea.
„Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale. În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil.
Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei)”, se mai arată în materialul semnat de prim-viceguveratorul BNR.
Nu în ultimul rând, creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este foarte importantă.
„Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate”, conchide acesta.
Editor : Georgiana Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News