OCDE: Economia României ar putea crește cu 1% în 2026 și cu 2,2% în 2027. Inflația ar urma să scadă spre 3%
Economia României ar putea reveni treptat pe creștere în următorii ani, însă ritmul de expansiune va rămâne moderat pe termen scurt, potrivit estimărilor prezentate de Mathias Cormann, secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Conform prognozei prezentate la lansarea noului Studiu Economic OCDE pentru România, economia ar urma să crească cu aproximativ 1% în 2026 și cu 2,2% în 2027, după o perioadă de încetinire a activității economice în 2024 și 2025.
Potrivit lui Cormann, redresarea va fi susținută în principal de consolidarea cererii din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană, care reprezintă principalele piețe de export pentru România.
Inflația ar urma să scadă spre 3%
OCDE estimează că presiunile inflaționiste se vor reduce treptat în perioada următoare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat Noua Lege ANI. Mandatele aleșilor locali pot înceta în 30 de zile în cazul incompatibilităților definitive
Inflația ar putea coborî spre 3% în 2027, pe măsură ce impactul modificărilor fiscale anterioare, inclusiv majorările de TVA, se diminuează, iar creșterea salariilor nominale încetinește.
În acest context, organizația recomandă prudență în politica monetară.
Potrivit lui Cormann, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% începând din august 2024, iar o reducere ar trebui luată în considerare doar după ce inflația va intra clar pe o traiectorie descendentă către ținta stabilită de banca centrală.
Riscuri externe: conflictul din Orientul Mijlociu
Scenariul de bază al OCDE include însă și riscuri semnificative pentru economie.
Principalul risc menționat de organizație este posibila prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea genera noi presiuni asupra prețurilor la energie și combustibili.
Un astfel de scenariu ar putea duce la o inflație mai ridicată și o creștere economică mai modestă decât cea estimată în prezent.
În acest context, OCDE consideră că autoritățile trebuie să continue reformele pentru a consolida reziliența economiei.
Deficitul bugetar ridicat rămâne principala vulnerabilitate
Pe lângă riscurile externe, organizația atrage atenția asupra situației finanțelor publice.
Potrivit lui Mathias Cormann, măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au contribuit la creșterea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
În același timp, datoria publică calculată conform criteriilor Tratatului de la Maastricht este estimată să ajungă la 61,5% din PIB în 2026.
OCDE avertizează că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, datoria publică ar putea continua să crească semnificativ pe termen lung.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică ar putea ajunge la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creșterii costurilor asociate îmbătrânirii populației”, a spus Cormann.
Necesitatea unor noi măsuri de consolidare fiscală
Pentru a evita această evoluție, OCDE recomandă continuarea procesului de consolidare fiscală și după acest an.
Potrivit organizației, aceste măsuri ar putea menține datoria publică la un nivel apropiat de cel actual până în 2040.
Un element central al acestui proces este creșterea eficienței cheltuielilor publice.
Datele prezentate de OCDE arată că cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36% din PIB în 2014 la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile bugetare au rămas relativ stabile.
În acest context, organizația recomandă revizuirea cheltuielilor publice și introducerea sistematică a bugetării bazate pe performanță, pentru a identifica domeniile în care pot fi realizate economii și pentru a redirecționa resursele către proiecte cu impact mai mare.
OCDE subliniază și faptul că nivelul veniturilor din taxe și impozite rămâne relativ scăzut.
În 2024, acestea s-au situat la aproximativ 28% din PIB, comparativ cu 34% din PIB media OCDE.
Potrivit organizației, optimizarea colectării taxelor și lărgirea bazei de impozitare ar putea crea spațiul bugetar necesar pentru finanțarea unor domenii strategice, cum ar fi apărarea, sistemul de sănătate, digitalizarea administrației, adaptarea la schimbările climatice.
