Recesiunea tehnică din România: ce este și de ce trebuie să conteze pentru fiecare român
Recesiunea tehnică reprezintă o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) real pentru două trimestre consecutive și nu trebuie confundată cu o criză economică structurală. Spre deosebire de aceasta din urmă, nu implică neapărat pierderi masive de locuri de muncă sau prăbușirea investițiilor. Este mai degrabă un semnal că ritmul de creștere economică încetinește și că există vulnerabilități temporare în economie.
Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%.
Indicatorul principal pentru identificarea recesiunilor este PIB-ul real trimestrial, ajustat sezonier. Rata ajustată sezonier permite compararea corectă a performanței economice între trimestre, eliminând efectele calendaristice sau sezoniere.
O recesiune tehnică apare atunci când PIB-ul real înregistrează scăderi în două trimestre consecutive față de trimestrele anterioare. Această metodă de evaluare este aliniată practicii internaționale și este utilizată în Uniunea Europeană, de Fondul Monetar Internațional și alte instituții financiare globale.
Cum resimt cetățenii și gospodăriile
Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor, așa cum reiese din spusele lui Adrian Negrescu, analist economic, pentru DigiEconomic. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor.
Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse.
Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri
Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește.
Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare.
Cum iese un stat dintr-o recesiune
Ieșirea dintr-o recesiune se observă atunci când PIB-ul real începe să crească pentru mai multe trimestre consecutive. Stabilizarea sau scăderea ratei șomajului, reluarea investițiilor și creșterea producției indică revenirea economică. Încrederea consumatorilor și a firmelor este un alt semnal, reflectat în creșterea cheltuielilor și a angajărilor.
Politicile economice pot accelera revenirea. Politica monetară poate reduce dobânzile sau poate facilita lichiditatea, stimulând creditarea și investițiile. Politica fiscală poate sprijini economia prin creșterea investițiilor publice sau reducerea impozitelor, lăsând mai mulți bani în circulație în economie.
Mai multe economii din Uniunea Europeană au înregistrat recesiuni tehnice în ultimii ani, cu scăderi consecutive ale PIB-ului trimestrial. Zona euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul 4 din 2022 și cu 0,1% în trimestrul 1 din 2023. Germania a înregistrat scăderi de 0,4% în trimestrul 4 din 2022 și 0,1% în trimestrul 1 din 2023. Alte state, precum Irlanda, Grecia, Lituania, Malta și Olanda, au înregistrat contracții similare, contribuind la recesiunea tehnică a blocului comunitar.
Chiar și fără politici agresive, economia poate reveni prin ajustări naturale: reducerea costurilor și salariilor, curățarea bilanțurilor firmelor și băncilor, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. Semnele clare ale ieșirii din recesiune includ creșterea PIB-ului real pe mai multe trimestre, stabilizarea și scăderea șomajului, reluarea angajărilor și investițiilor și îmbunătățirea indicatorilor de încredere economică.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News