Analiză România este în recesiune tehnică. Economist: „Taxele peste taxe au sugrumat mediul de afaceri". Reacțiile Guvernului
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) în termeni reali. Deși pe ansamblul anului economia a crescut cu 0,6% față de 2024, datele arată o contracție de 1,9% în trimestrul IV față de trimestrul III din 2025.
Potrivit definiției economice, recesiunea tehnică înseamnă scăderea PIB-ului real timp de două trimestre consecutive și indică o încetinire clară a activității economice.
În trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier. Față de același trimestru din 2024, economia a crescut cu 0,1% pe seria brută, însă a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Pe întreg anul 2025, creșterea economică a fost de 0,6%, sub nivelul de 0,9% din 2024 și mult sub dinamica de 2,3% din 2023.
Evoluția trimestrială din 2025, față de trimestrul precedent, arată astfel: -0,6% în trimestrul I, +1,0% în trimestrul II, -0,1% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV. Practic, economia a încheiat anul în scădere accentuată.
INS a revizuit și datele anterioare. Rezultatele trimestrului I 2025 au fost ajustate de la 100,1% la 99,4%, cele din trimestrul II de la 101,1% la 101,0%, iar cele din trimestrul III de la 99,8% la 99,9%.
Este a cincea recesiune tehnică înregistrată de România din 2010 încoace.
„Suntem de doi ani în recesiune"
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă pentru DigiEconomic că datele confirmă o realitate ignorată anterior.
„Încă de acum doi ani spuneam că România se află în recesiune, urmare a valurilor consecutive de creșteri de taxe. INS vine astăzi și confirmă aceste estimări”, a spus Negrescu.
Potrivit acestuia, „în ultimii doi ani am înregistrat cinci trimestre de scădere economică: primele două trimestre din 2024 și trimestrele 1, 3 și 4 din 2025”.
Negrescu susține că presiunea fiscală acumulată în perioada guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu a afectat mediul de afaceri. „De peste patru ani sugrumăm mediul de afaceri cu taxe peste taxe. Rezultatul este cel inerent”, afirmă analistul.
El arată că efectele se văd și în piața muncii: „Mediul privat a dat afară peste 50.000 de oameni, și-a restructurat cheltuielile și s-a adaptat noii realități recesioniste”.
Cât de afectați sunt cetățenii
Negrescu subliniază că efectele nu sunt doar statistice, ci se văd în viața de zi cu zi a populației.
„Oamenii resimt din plin această recesiune prin faptul că nu le mai ajung banii pentru a avea o viață decentă. Creșterea spectaculoasă a facturilor la energie, costurile mai mari cu mâncarea, cu taxele, au făcut ca mare parte din populație să resimtă din plin această recesiune”, afirmă el.
În opinia sa, ajustările din mediul privat sunt deja vizibile. „În ultimele luni, peste 50.000 de oameni au fost concediați. Companiile și-au restructurat cheltuielile și s-au adaptat noii realități recesioniste”, explică analistul.
„Viteza de îmbogățire a României a scăzut”
Profesorul de economie Radu Nechita afirmă pentru DigiEconomic că datele statistice arată o încetinire a ritmului de dezvoltare.
„Datele arată că viteza de îmbogățire a României s-a redus. Este o veste rea la prima vedere”, spune Nechita.
El subliniază însă că există și „recesiuni sănătoase”, dacă sunt însoțite de reforme reale. „Ar putea fi o recesiune sănătoasă dacă se continuă tratamentul, adică eliminarea sau măcar reducerea risipei inimaginabile a banului public și reducerea poverii asupra celor care produc bogăție”, afirmă profesorul.
Nechita amintește că „în ultimii 5-6 ani cheltuielile publice, exprimate în euro, s-au dublat” și susține că îmbogățirea durabilă „se face prin crearea de bogăție, nu prin redistribuirea ei”.
Soluții: reducerea cheltuielilor sau creșterea taxelor
Negrescu susține că există doar două direcții posibile: reducerea cheltuielilor publice sau creșterea taxelor.
„Cum despre creșterea taxelor nici nu se mai poate vorbi, soluția este evidentă: statul român trebuie să își reducă cheltuielile, așa cum a făcut mediul privat”, afirmă el.
Analistul consideră esențială și intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale, pe care o descrie drept „o cangrenă pentru economie”, și menționează că reducerea taxării muncii și creșterea valorii tichetelor de masă ar putea susține consumul.
El adaugă că, dacă inflația va scădea în a doua parte a anului, Banca Națională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară, ceea ce ar duce la ieftinirea creditelor.
Reacții politice și climat de neîncredere
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o postare pe Facebook din urma datelor INS, că recesiunea este „un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă” și că România „nu traversează o criză”.
În mediul privat, indicele Confidex a scăzut de la 51,3 la 47,2 puncte. 78% dintre manageri consideră că în următoarele șase luni contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin prietenos pentru afaceri.
Confidex este un studiu de percepție longitudinal, bazat pe răspunsuri de la peste 500 de antreprenori și manageri ai unor companii românești de impact din principalele 8 sectoare de business. Scopul lui este să măsoare starea de spirit și încrederea în economie a antreprenorilor și managerilor români.
Pe fondul scăderii PIB-ului cu 1,9% în trimestrul IV și al creșterii anuale de doar 0,6%, România intră în 2026 într-un context economic fragil. Încrederea mediului de afaceri este în scădere, iar dezbaterea publică se concentrează pe direcția fiscală și pe echilibrul dintre consolidare bugetară și susținerea economiei.
