De la consum la consolidare: economia României intră în fază de contracție
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut două trimestre consecutiv, cu -0,1% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV, potrivit datelor revizuite publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform definiției, recesiunea tehnică este caracterizată de două trimestre consecutive de contracție economică raportată la trimestrul anterior.
O analiză publicată de Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), subliniază diferența dintre recesiunea tehnică și o recesiune economică de ansamblu.
„Semnificativă este, în această privință, diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă în dinamica anuală a economiilor naționale”, arată Marinescu.
El adaugă că există opinii potrivit cărora recesiunea tehnică ar fi „anticamera regulată a recesiunii economice”, însă „numeroase evidențe empirice invalidează asemenea supoziții corelative”.
2024: stimul fiscal record și dezechilibre macroeconomice
Datele revizuite indică faptul că și în 2024 economia a traversat două trimestre consecutive de scădere, de -0,4%, iar creșterea anuală a fost de 0,9%. Potrivit analizei, încetinirea a avut loc în pofida unui stimul fiscal fără precedent.
Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în termeni ESA, în condițiile în care creșterea discreționară a cheltuielilor a fost orientată preponderent către consum.
„Este semnificativ deficitul bugetar record, de 9,3% din PIB în termeni ESA, în condițiile în care creșterea discreționară a deficitului a fost orientată preponderent către consum. Acest efort bugetar fără precedent a fost, însă, și fără randament în planul creșterii economice”, notează Marinescu.
Consumul populației și cel al administrației au crescut cu aproximativ 5% anual, iar contribuția consumului la dinamica PIB a fost de 3,2 puncte procentuale. Totuși, avansul economic a rămas modest, deoarece cererea suplimentară a fost acoperită în mare măsură prin importuri.
„Creșterea consumului în România a susținut creșterea producției în alte țări, de unde românii au importat puternic bunuri și servicii de consum”, precizează viceguvernatorul BNR.
În paralel, producția industrială a scăzut cu -3% în 2023, cu -1,6% în 2024 și cu -0,9% în 2025.
2025: ajustare fiscală și creștere de 0,6%
În 2025, economia a continuat faza descendentă a ciclului economic. În primul trimestru, PIB a scăzut cu -0,6%, iar pe ansamblul anului creșterea economică a fost de 0,6%.
„Într-un an cu ajustări importante în planul finanțelor publice, așa cum a fost anul 2025, era de așteptat ca ritmul creșterii economice să încetinească”, arată Marinescu. El subliniază însă că avansul de 0,6% „nu este foarte departe de cel aferent anului 2024”, în contextul în care 2025 a fost marcat de măsuri de consolidare fiscală.
Potrivit analizei, deviația PIB (output gap) s-a situat pe o traiectorie descendentă încă din 2024, iar deficitul de cerere s-a adâncit în 2025, pe fondul restrângerii consumului și al condițiilor financiare restrictive.
La nivel european, creșterea în trimestrul IV din 2025 a fost estimată la 0,3%, cu variații între -1,9% în România și +1,7% în Lituania. Alte state din regiune au înregistrat creșteri sub 0,5%, în timp ce Polonia a raportat un avans de 1%.
Analiza menționează că rata șomajului s-a apropiat de maximul ultimilor ani, iar numărul locurilor vacante a scăzut la niveluri comparabile cu perioada 2010-2012. Anticipațiile mai prudente privind veniturile și stabilitatea locului de muncă au favorizat comportamente de precauție în consum și economisire.
În același timp, structura creșterii economice s-a modificat. „Schimbarea sustenabilă a modelului de creștere înseamnă trecerea de la o dinamică bazată preponderent pe consum către o creștere economică bazată pe investiții”, notează Marinescu.
Investițiile în utilaje și mijloace de transport, precum și construcțiile noi, au înregistrat dinamici favorabile. Ponderea creditelor bancare pentru finanțarea echipamentelor a depășit 30% la finalul anului 2025, față de circa 27% în decembrie 2024. Totodată, fondurile europene, inclusiv prin PNRR, sunt indicate drept factor de sprijin pentru creșterea pe termen lung.
Consolidarea fiscală, considerată inevitabilă
Viceguvernatorul BNR subliniază că nu există alternativă la consolidarea finanțelor publice.
„Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile”, arată acesta.
El avertizează că absența ajustărilor ar putea avea consecințe asupra ratingului de țară și stabilității financiare.
„Nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare.”
Pentru 2026, analiza indică drept priorități stabilitatea politică, încrederea mediului investițional și continuarea reformelor structurale, astfel încât economia să revină pe o traiectorie sustenabilă de creștere.
