Recesiune tehnică în România: „Nu este un colaps, ci un semnal de avertizare”. Ce urmează pentru economie în 2026
Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), care a scăzut cu 0,2% în trimestrul III și cu 1,9% în trimestrul IV față de trimestrul precedent, ceea ce îndeplinește definiția statistică a recesiunii tehnice, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat totuși o creștere modestă de 0,6%, însă dinamica din a doua parte a anului arată o pierdere clară de ritm. Scăderea consecutivă din T3 și T4 marchează o oprire a creșterii economice și semnalează vulnerabilități în special în zona consumului și a investițiilor.
Președintele Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz, afirmă că evoluția era anticipată de analiști, însă trebuie interpretată corect.
„Datele semnal publicate astăzi confirmă oficial ceea ce analiștii anticipau: economia României a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție a PIB în termeni reali, T3 (-0,2%) și T4 2025 (-1,9% față de T3), scenariu definit statistic drept recesiune tehnică”, a declarat acesta pentru Agerpres.
Potrivit lui Jakubowicz, această evoluție reflectă o combinație de factori: cerere internă slăbită pe final de an, consum în contracție și presiuni fiscale care au temperat activitatea economică.
„Este important de subliniat că recesiunea tehnică nu este un ‘colaps’ iminent, ci un diagnostic statistic care indică oprirea creșterii economice pe termen scurt și vulnerabilități active în economie, în special legate de consumul privat și investiții”, a explicat președintele AAFBR.
2026: creștere modestă, sub potențial
În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, scenariul de bază indică o revenire lentă, dar fără o accelerare puternică a economiei.
„În 2026, scenariul cel mai probabil este unul de creștere modestă, sub potențialul real al economiei românești. Consolidarea fiscală va continua să apese asupra consumului și investițiilor, iar contextul extern rămâne fragil. În absența unui impuls puternic din investiții publice și fonduri europene, ritmul de creștere va fi dificil să depășească intervalul 1-2%”, a arătat Jakubowicz.
El subliniază că relansarea economică nu va veni automat, ci depinde de calitatea politicilor publice.
„Relansarea nu va veni automat, ci doar prin politici coerente și predictibile. România traversează o fază de corecție economică, nu o criză structurală. Recesiunea tehnică este un semnal de avertizare, nu un verdict definitiv”, a punctat acesta.
În opinia președintelui AAFBR, diferența dintre stagnare și revenire în 2026 va depinde de câțiva factori-cheie: disciplina bugetară, stabilitatea fiscală și capacitatea statului de a susține investițiile care generează productivitate reală.
„Diferența dintre stagnare și revenire în 2026 va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală și capacitatea statului de a susține investițiile care generează productivitate reală și creștere sustenabilă”, a concluzionat Flavius Jakubowicz.
