Guvernul adoptă noile reguli pentru muncitorii străini. Critici dure din partea mediului de afaceri
Pe agenda ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, se află un proiect de Ordonanță de Urgență privind accesul străinilor pe piața muncii din România, în contextul deficitului acut de forță de muncă. Documentul propune simplificarea procedurilor, digitalizarea proceselor și măsuri suplimentare de protecție pentru lucrători, însă o parte dintre prevederi au generat deja reacții critice din partea antreprenorilor.
Update 13:16 OUG a fost adoptată.
Știre inițială
În ultimul deceniu, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în România a crescut de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022-2025.
Pentru acest an a fost stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.
Ce aduce nou proiectul
Printre principalele măsuri propuse se numără:
- Platforma WorkinRomania.gov.ro, un sistem digital unic prin care va fi gestionat accesul lucrătorilor străini, facilitând comunicarea între instituții.
- Lista ocupațiilor deficitare, actualizată la fiecare șase luni, pe baza datelor oficiale și a consultărilor cu partenerii sociali.
- Depozit financiar obligatoriu pentru acoperirea costurilor de repatriere și a eventualelor sancțiuni aplicate agențiilor de plasare.
- Standardizarea contractelor: introducerea unor modele clare pentru relațiile agenție–angajator–lucrător
- Instituirea principiului „angajatorul plătește” prin care se interzice solicitarea de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, asigurându-se astfel alinierea la standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE.
Investiții în digitalizare și venituri mai mari la buget
Pentru implementarea platformei și integrarea cu sistemele existente ale Ministerului Afacerilor Externe, costurile sunt estimate la aproximativ 600.000 de lei, sumă unică, fără impact bugetar recurent.
În paralel, Guvernul propune majorarea taxei pentru viza de lungă ședere de la 120 la 300 de euro. Măsura ar putea aduce venituri suplimentare de circa 90 de milioane de lei anual, în funcție de numărul cererilor, potrivit notei de fundamentare.
Vezi aici proiectul și nota de fundamentare.
Critici din partea mediului de afaceri
Organizațiile patronale avertizează că unele prevederi ar putea genera costuri suplimentare și blocaje pe piața muncii.
„Ne arătăm rezervați și nu dorim ca prin noul act normativ să fie transferate costuri și riscuri nejustificate asupra mediului privat, fără beneficii proporționale pentru societate și stat, iar economia națională să fie expusă riscului de a nu mai avea acces la acest tip de forță de muncă de care are nevoie”, arată reprezentanții IMM România.
Printre principalele preocupări se numără:
- Intervenția excesivă a statului în activitatea economică,
- Limitarea activității agențiilor de muncă temporară,
- Introducerea unor plafonări bazate pe istoricul firmelor, care pot bloca dezvoltarea companiilor,
- Restricții pentru start-up-uri, care nu ar putea angaja lucrători străini în primul an de activitate.
„Practic, statul va pune o barieră în calea dezvoltării companiilor nou înființate sau care dorește să-și extindă domeniile de activitate ca urmare a identificării de noi linii de dezvoltare economică.”
De asemenea, reprezentanții IMM-urilor atrag atenția asupra unui posibil caracter sancționator disproporționat, în condițiile în care o singură abatere ar putea duce la eliminarea de pe piață.
Și Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a lansat recent avertismente. Una dintre principalele critici vizează modul în care sunt utilizate garanțiile financiare impuse firmelor. Potrivit PIFM, aceste sume ar trebui să protejeze muncitorii străini, însă, în practică, ele ar putea fi folosite pentru încasarea rapidă a amenzilor de către stat.
„Garanția financiară impusă de guvern agențiilor și angajatorilor devine o problemă majoră pentru muncitorii străini, deoarece statul o transformă într-un simplu rezervor pentru colectarea amenzilor”, a explicat Romulus Badea.
Acesta a subliniat că, în lipsa suspendării executării în cazul contestațiilor, fondurile pot fi utilizate imediat, fără a mai servi scopului inițial de protecție a lucrătorilor.
Editor : Georgiana Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News