Șeful Consiliului Fiscal avertizează: „Nu poți avea corecție fiscal-bugetară fără ca societatea să plătească”
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că România plătește acum costul unor politici fiscal-bugetare „eronate și imprudente”, iar criza politică actuală riscă să agraveze o situație macroeconomică deja fragilă. Într-un articol publicat pe site-ul instituției luni, 18 mai, intitulat „Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate”, Dăianu susține că actuala criză politică putea fi evitată „dacă ar fi existat înțelepciune” și dacă prioritatea ar fi fost situația gravă a finanțelor publice. „Nu trebuie întârziat cu formarea noului guvern, care să continue consolidarea fiscal-bugetară”, arată acesta.
Dăianu atrage atenția că România se confruntă cu efectele unei perioade lungi de politici fiscale nesustenabile, care au dus la creșterea rapidă a deficitului bugetar și a datoriei publice. Deficitul bugetar ESA a depășit 9% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar în 2026 ar trebui redus către 6,2% din PIB.
„Nu poți avea corecție fiscal-bugetară fără ca societatea să plătească. La finele deceniului trecut, România era singurul stat din UE în procedura de deficit excesiv, în condițiile în care ani în șir fuseseră practicate politici bugetare imprudente. Totodată, guvernele au ignorat că țara are venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase – 27-28% din PIB, față de media de 40% din PIB în UE, față de media de 34-35% din PIB în regiune. Și nu a existat preocupare serioasă de creștere a acestor venituri.
În acest deceniu, deficitele au crescut mult, dar nu numai din cauza succesiunii de șocuri (pandemie, criza energetică augmentată de invadarea Ucrainei, conflicte militare, schimbări de climă, război comercial și dezordine în relațiile internaționale). În 2023 și anul următor, au fost adoptate măsuri care au condus la un deficit bugetar ESA de peste 9% din PIB în 2024, nivel înregistrat numai în anul pandemiei; a fost cel mai înalt deficit din UE. Deficitul a crescut în 2024 în largă măsură prin noi cheltuieli permanente, cu salarii și pensii. Cu atât mai mult se vede cât de păguboasă este neglijarea necesității de a crește veniturile fiscale, venituri proprii ale bugetului.
Corecția bugetară a început prin înghețare de salarii și pensii, creșteri de taxe și impozite, dar deficitul ESA de 7,8% din PIB în 2025 a rămas cel mai înalt din UE (deficitul cash a fost de 7,65% din PIB). În 2026, deficitul ar trebui să se îndrepte către 6,2% din PIB, potrivit proiectului de buget, ceea ce ar fi o ajustare remarcabilă. Dar mai este cale lungă până la realizarea de surplusuri primare (adică deficit înainte de serviciul datoriei publice) care să faciliteze stabilizarea datoriei publice”, a scris specialistul.
Pașii spre o corecție fiscală de amploare
Dăianu mai punctează că o corecție fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele: „cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil”.
„Această corecție se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri. Polonia și Ungaria ar avea în acest an deficite bugetare mai înalte decât în România, în jur de 7% din PIB. Dar ambele aceste țări au balanțe externe (de cont curent) relativ echilibrate și venituri fiscale considerabil mai mari, au economii mai competitive. Polonia și cheltuiește pentru apărare mai bine de dublu ca procent din PIB suma alocată în România.
Se poate vorbi de patru chestiuni mari ce privesc dominanța fiscală când judecăm situația economiei noastre: chestiunea monetară, chestiunea fiscală în sine, relația cu banii europeni și chestiunea politică.”
Economistul avertizează că România se confruntă cu o situație mai complicată decât cea din perioada crizei economice din 2009-2010. Acesta compară indicatorii macroeconomici din cele două perioade și arată că datoria publică a crescut de la aproximativ 23% din PIB în 2009 la peste 55% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent a urcat la aproape 8% din PIB.
Daniel Dăianu afirmă că România suferă de „sindromul deficitelor gemene”, adică existența simultană a unui deficit bugetar foarte ridicat și a unui deficit extern mare.
„România suferă de sindromul deficitelor gemene, cu deficit de cont curent care a fost puțin sub 8% din PIB în 2024, cu o scădere nu mare ca procent în 2025. În plus, finanțarea acestor deficite se face prin împrumuturi externe în proporție de cca. 50%. Diminuarea deficitului bugetar este de judecat și din perspectiva balanței externe.
Dacă nu am avea deficite externe mari (așa cum este balanța externă în alte state din regiune), piețele externe ar putea tolera deficite bugetare de peste 4 % din PIB, desigur, nu la nesfârșit. Revenind la situația prezentă, este esențial să nu avem deviere semnificativă în 2026 de la traiectoria consolidării fiscal-bugetare; este necesar ca noul guvern să continue procesul de corecție. Agențiile de rating, piețele externe în general, așteaptă instalarea noului guvern și, mai ales, semnalele pe care le va transmite, acțiunile întreprinse.
De aceea, este mai mult decât oportun ca în acest an sa nu se intarzie cu proiectul de buget pentru 2027. Deficite bugetare mari întrețin rate de dobândă ridicate pe piața internă, care ilustrează un efect de evicțiune (crowding out). Poate suna paradoxal această afirmație, dacă avem în vedere că depozitele din bănci sunt considerabil mai mari decât volumul de credite ale băncilor comerciale. Dar efectul de evicțiune se vede prin nivelul ridicat al ratelor de dobândă”, punctează acesta.
Citește și Ce avantaj are România în discuțiile cu agențiile de rating. Nazare: Nivelul deficitului bugetar
Presiune pe banca centrală
Economistul subliniază și presiunea uriașă pusă asupra Băncii Naționale a României.
„BNR a fost obligată să mențină rata nominală de politică monetară la un nivel mult superior ratelor de politică monetară din majoritatea statelor din UE (numai în Ungaria această rată a fost similară cu cea de la noi). Această situație s-a reflectat și în condițiile monetare interne.
Aproape în toate comunicatele după ședințe de politică monetară ale BNR, în alte documente, se fac referiri la conduita politicii fiscale, la incertitudini legate de aceasta; este o modalitate de a vorbi despre dominanța fiscală și un mix de politici defectuos. Politica fiscal-bugetară din România a fost o constrângere pentru politica monetară a BNR, un corset.”
Importanța fondurilor europene
În același timp, economistul atrage atenția asupra rolului esențial al fondurilor europene în menținerea investițiilor și a echilibrelor externe. Dăianu avertizează însă că finalizarea PNRR va crea o nouă provocare pentru economia românească, în condițiile în care investițiile publice au fost susținute masiv de resurse europene.
„Resursele europene (bugetul UE) au menirea de a diminua decalaje de dezvoltare – mai ales prin fonduri structurale și de coeziune. Volumul investițiilor publice din România a fost susținut mult de resurse europene.
Această funcție a fost cu atât mai prețioasă într-o țară confruntată cu deficite bugetare mari și venituri fiscale joase; fondurile europene au ajutat și balanța de plăți a României, ceea ce contează în aprecierile agențiilor de rating, ale celor care finanțeaza deficitele noastre. Resursele europene atenuează impactul contracționist al unei corecții fiscal-bugetare. Diminuarea banilor europeni (se termină PNRR în acest an) devine o provocare majoră din această perspectivă. Trebuie să atragem investiții străine și din state din afara UE, care să ne ajute să creștem competitivitatea economiei noastre”, a mai scris specialistul.
Vezi și România încearcă să salveze miliarde din PNRR. Ministru: Riscăm penalizări de peste 11 miliarde euro
Întregul articol de opinie, AICI.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News