Prima reacție a unei mari agenții de rating după căderea Guvernului: S&P confirmă ratingul României, însă vede riscuri ridicate
Agenția internațională de rating S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, ultima treaptă recomandată investițiilor, însă avertizează că instabilitatea politică și dificultățile de reducere a deficitului bugetar pot duce la o retrogradare în perioada următoare. Este prima reacție oficială a uneia dintre marile agenții de rating după căderea Guvernului Bolojan.
Ratingurile acordate de agențiile internaționale de evaluare au o influență directă asupra costurilor de finanțare ale statului român. Ele reprezintă, practic, un „termometru” al credibilității economice a unei țări. Un rating stabil sau îmbunătățit se traduce prin dobânzi mai mici la împrumuturile de stat, o încredere mai mare a investitorilor și condiții mai bune de finanțare pentru economie.
România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor sigure la cele trei mari agenții, respectiv S&P, Fitch și Moody’s.
Pe 15 mai 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane ale României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, atât în valută, cât și în monedă locală. Perspectiva asociată ratingului rămâne negativă.
Agenția explică faptul că dizolvarea coaliției de guvernare complică eforturile României de reducere a deficitului fiscal și a deficitului de cont curent, într-un context marcat de apropierea alegerilor din 2028 și de presiunile economice externe.
Totuși, S&P apreciază că există încă un consens politic larg pentru continuarea reformelor și ajustărilor fiscale în 2027 și estimează că o nouă formulă guvernamentală va fi formată în următoarele săptămâni.
Următoarea evaluare programată a ratingului României este prevăzută pentru 2 octombrie 2026.
Avertisment privind retrogradarea
S&P avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă blocajul politic persistă sau dacă Guvernul nu reușește să reducă deficitul în 2027.
De asemenea, o eventuală întârziere a fondurilor europene în perioada 2026-2027 ar afecta perspectivele de creștere economică, consolidarea fiscală și echilibrul extern al țării.
Agenția menționează și riscurile externe, inclusiv agravarea crizei energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta inflația, creșterea economică și finanțele publice ale României.
În scenariul pozitiv, perspectiva ratingului ar putea reveni la stabilă dacă România reușește să reducă semnificativ deficitele externe și fiscale, susținută de o revenire economică.
De ce a fost menținut ratingul
S&P consideră că există în continuare un consens politic pentru continuarea consolidării fiscale și adoptarea unui buget credibil pentru 2027, în ciuda destrămării coaliției de guvernare.
Agenția estimează și că România va reuși să atragă majoritatea fondurilor europene disponibile în acest an, echivalentul a aproximativ 3,5% din PIB.
Totuși, agenția identifică mai multe riscuri: stagnarea economiei în 2026, inflația ridicată, presiunile politice înaintea alegerilor din 2028, necesarul mare de finanțare externă, precum vulnerabilitatea față de schimbările de atitudine ale investitorilor.
Citește și Ce avantaj are România în discuțiile cu agențiile de rating. Nazare: Nivelul deficitului bugetar
Două scenarii pentru viitorul Guvern
S&P vede două scenarii probabile:
- refacerea fostei coaliții cu un nou premier, posibil tehnocrat;
- formarea unui guvern minoritar susținut de alte partide.
Agenția consideră puțin probabilă organizarea alegerilor anticipate, având în vedere dificultățile constituționale și lipsa unui interes politic major pentru un astfel de scenariu.
Economia stagnează în 2026
S&P estimează stagnare economică în 2026, urmată de o revenire modestă la o creștere de 2,5% în 2027.
Consumul privat este afectat de măsurile fiscale, inflația ridicată și scumpirea energiei și carburanților. Inflația a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, iar cererea de forță de muncă începe să încetinească.
S&P estimează însă că investițiile publice susținute din fonduri europene vor împiedica intrarea economiei în recesiune.
Totodată, agenția estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la aproximativ 6,25% din PIB în 2026, unul dintre cele mai mari niveluri din regiune.
