Germania trece de la criza forței de muncă la înghețarea angajărilor: șomajul a depășit 3 milioane. Efectele pot ajunge și în România
Germania, una dintre cele mai puternice economii ale Europei și principalul partener comercial al României, traversează o schimbare majoră pe piața muncii. După aproape două decenii în care s-a confruntat mai degrabă cu lipsa forței de muncă, cea mai mare economie a Uniunii Europene (UE) intră acum într-o etapă de înghețare a angajărilor, restructurări și creștere accelerată a șomajului, anunță luni, 18 mai, Financial Times.
Numărul șomerilor din Germania a depășit pragul de 3 milioane pentru prima dată în ultimii 15 ani, într-un context marcat de stagnare economică, declin industrial și presiuni externe tot mai mari.
Ani la rând, Germania a fost considerată una dintre cele mai solide piețe ale muncii din zona euro. Exporturile puternice către China și alte economii, industria auto și de utilaje, dar și reformele pieței muncii implementate la începutul anilor 2000 au susținut creșterea ocupării și au alimentat avertismentele privind o viitoare lipsă cronică de personal.
Acum însă situația s-a inversat.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România e într-o cursă contracronometru pentru absorbţia fondurilor europene. Economist: Trebuie renunțat la consumul pe datorie
„Deceniul de aur din 2009 până în 2019, marcat de o puternică creare de locuri de muncă și de o scădere a șomajului, s-a încheiat”, a declarat Holger Schafer, expert al Institutului Economic German (IW).
Datele arată că Germania a înregistrat creșteri ale șomajului în 42 din ultimele 48 de luni, în timp ce zona euro, per ansamblu, a ajuns la un minim istoric al șomajului de 6,1%.
Economia germană riscă o „spirală de declin”
Experții avertizează că deteriorarea pieței muncii nu este doar o problemă socială, ci poate amplifica dificultățile economice.
Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), a avertizat că Germania riscă să intre într-o „spirală de declin economic”, pe fondul creșterii presiunii asupra sistemului de protecție socială.
Cheltuielile sociale au ajuns deja la niveluri record, iar cancelarul Friedrich Merz a recunoscut anterior că modelul actual al statului social german devine dificil de susținut.
În paralel, războiul din Iran și efectele asupra prețurilor la energie și lanțurilor de aprovizionare au redus șansele unei reveniri economice rapide.
Auto, industrie și chimie, cele mai afectate sectoare
Problemele sunt resimțite în special în industriile care au susținut ani la rând economia germană.
Producătorii auto, companiile de inginerie și industria chimică pierd locuri de muncă pe fondul costurilor ridicate cu energia, salariilor mai mari și concurenței tot mai agresive din China.
Totodată, tensiunile comerciale cu Statele Unite (SUA) afectează exporturile germane, inclusiv pentru automobile și produse farmaceutice.
Marile companii au început deja restructurările:
- Volkswagen intenționează să elimine aproximativ 50.000 de locuri de muncă până în 2030;
- Bosch pregătește reducerea a 22.000 de posturi în aceeași perioadă.
Asociația Germană a Industriei Auto estimează că până în 2035 ar putea dispărea 225.000 de locuri de muncă din sector.
Companiile evită concedierile directe și blochează angajările
Legislația muncii din Germania face concedierile costisitoare, astfel că multe firme aleg alte soluții: pensionări anticipate, plecări voluntare și limitarea recrutărilor.
Potrivit specialiștilor, angajările „aproape au stagnat”.
Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 26% după invazia Rusiei în Ucraina, iar ofertele noi de angajare publicate în 2025 au fost cu 42% sub media ultimilor cinci ani.
Tot mai afectați sunt și tinerii. „Mulți tineri bine calificați se luptă să găsească un loc de muncă și rămân blocați într-un fel de tipar de așteptare”, spune Torsten Henzelmann, director pentru Europa Centrală la Roland Berger.
De ce contează pentru România
Schimbările din economia germană au impact direct asupra României.
Germania este cel mai mare investitor străin din economia românească și principalul partener comercial al țării.
Schimburile comerciale dintre cele două state au ajuns la 42,1 miliarde de euro în 2024, iar Germania rămâne principala destinație pentru exporturile românești și una dintre cele mai importante surse de import.
Industria auto, componentele industriale, echipamentele și producția orientată spre export din România sunt puternic conectate la economia germană.
O încetinire prelungită în Germania poate însemna:
- reducerea comenzilor pentru companiile românești;
- presiuni asupra exporturilor;
- investiții mai prudente;
- încetinirea unor sectoare industriale locale.
Astfel, deteriorarea pieței muncii din Germania nu mai este doar o problemă internă a celei mai mari economii europene, ci un semnal care poate influența întregul lanț economic regional, inclusiv România.
