Câte persoane private de libertate lucrează în România. Date actualizate de ANP: veniturile au crescut cu peste 30%
În luna octombrie 2025, 7.311 persoane private de libertate au desfășurat activități lucrative la nivel național, potrivit datelor publicate marți, 25 noiembrie, de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).
Veniturile generate din prestările de servicii au crescut semnificativ: plus 30,5% față de anul trecut, de la 84,5 milioane lei la 110,3 milioane lei.
Cerere tot mai mare din partea angajatorilor
ANP anunță că, în perioada septembrie-noiembrie 2025, au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, instituțiilor prefectului și autorităților administrației publice locale.
Angajatorii beneficiază de facilități fiscale atunci când colaborează cu penitenciarele, iar interesul acestora este în creștere, afirmă administrația.
Cadrul legal: cum pot lucra deținuții
Potrivit Legii 254/2013, penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate.
Activitățile lucrative desfășurate de persoanele condamnate se derulează, în condițiile legii, în regim de prestări de servicii pentru persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului, în caz de calamitate, în caz de voluntariat, dar și în alte cazuri.
Pentru a fi selectate să lucreze, persoanele condamnate trebuie să îndeplinească mai multe condiții: să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras în orice mod de la executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate, să mențină legătura cu membrii familiei și să nu fie în curs de cercetare, urmărire penală sau judecată pentru săvârșirea altor infracțiuni.
Legea mai arată că veniturile obținute se încasează de către administrația penitenciarului în care se află persoana condamnată și se repartizează, cu câteva excepții, după cum urmează:
- 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;
- 60% din venit revine administrației penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează și se utilizează potrivit dispozițiilor legale privind finanțele publice.
