România a semnat contractele pentru elicoptere Airbus și radare Thales. Ministru: Prețul este semnificativ mai ieftin
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că vineri, 17 iulie, au fost semnate două contracte de achiziție prin programul SAFE, pentru livrarea a 12 elicoptere Airbus și 12 radare Thales. Potrivit ministrului, contractele fac parte din achizițiile comune gestionate prin Ministerul Apărării din Franța, care a colectat contribuțiile statelor participante.
„Astăzi (vineri n.r.), la ora 11, am semnat contractele pentru ceea ce rămăsese de semnat, şi anume cele 12 elicoptere cu Airbus şi 12 radare de la Thales”, a declarat Radu Miruță, într-o conferință de presă.
Este vorba despre furnizarea a 12 elicoptere multi-misiune AIRBUS H225 M Caracal, echipate în configurație specifică angajării țintelor la sol, capabile să execute misiuni de atac, de recunoaștere, supraveghere și protecție tactică, precum și misiuni specializate de asalt aeropurtat pe timp de zi și de noapte, și 12 radare de supraveghere aeriană Ground Master 200 MM/A, destinate descoperirii/detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv a celor care evoluează la înălțimi mici și foarte mici.
Elicopterele vor implica platforma IAR Ghimbav
Ministrul Apărării a precizat că achiziția elicopterelor va presupune interacțiune cu platforma IAR Ghimbav, în vederea localizării unor activități în România.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Elicopterele ar urma să fie livrate începând cu luna 38 de la derularea contractului.
Radu Miruță a susținut că prețul elicopterelor este „semnificativ mai ieftin” prin achiziția comună și că România a cerut companiilor implicate localizare în țară.
„Am reuşit ca obligaţiile acestor companii cu privire la localizarea în România să fie asumate şi prin contractul pe care îl avem cu Guvernul francez”, a spus ministrul, citat de Agerpres.
Te-ar putea interesa și Curtea Constituțională amână sesizarea făcută de Grindeanu pe Programul SAFE. Când a fost stabilit noul termen de judecată
Primul radar, livrat mai devreme
În cazul radarelor Thales, Miruță a anunțat că România a obținut o livrare accelerată pentru primul radar, începând cu luna 11.
Ministrul a explicat că echipamentul este necesar în contextul dronelor care zboară la joasă altitudine.
„Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme”, a spus Radu Miruță.
Contracte SAFE de 7,5 miliarde euro semnate până acum
Ministrul Apărării a precizat că, până în prezent, România a semnat la termen contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde euro.
Până în 2030, mai sunt de semnat și alte contracte. Printre acestea se numără un acord privind construirea de drone, în valoare de 200 milioane euro, unde partener este Ucraina.
România are acces la 16,68 miliarde euro prin SAFE
Comisia Europeană a finalizat, pe 21 mai, procedura de semnare a acordului SAFE cu România, prin care țara are acces la 16,68 miliarde euro.
Acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România poate transmite cereri de plată.
Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, România poate solicita o prefinanțare de 15%, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde euro.
Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Cum sunt împărțite fondurile SAFE
Cea mai mare alocare revine Ministerului Apărării Naționale, cu 9,70 miliarde euro.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are alocate 4,20 miliarde euro, iar Ministerul Afacerilor Interne 2,10 miliarde euro.
Restul fondurilor sunt repartizate astfel:
- Serviciul Român de Informații: 501 milioane euro;
- Serviciul de Protecție și Pază: 68,2 milioane euro;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: 38,5 milioane euro;
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 33,2 milioane euro;
- Serviciul de Informații Externe: 32,3 milioane euro.
Fondurile pot fi utilizate exclusiv pentru proiectele incluse în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, aprobat de CSAT și transmis Comisiei Europene.
