Termocentralele au dispărut practic din piața de energie a României

Sorin Andone Data publicării:
transelectrica
Graficul Transelectrica pe surse de energie, azi, 10 mai 2024. Foto: compania

Cu termocentrala Brazi, a Petrom, oprită, pentru revizie, pe toată durata lunii mai, cu o cerere, per total, de energie, redusă și cu aport mare fotovoltaic sau eolian, vedem cu termocentralele pe gaz și cărbune au dispărut practic în piață. Laolaltă abia dacă produc 15% din totalul energiei.

După cum se poate vedea din datele Transelectrica (foto), operatorul de sistem, azi, spre exemplu, la o producție totală instantanee de 5.100 MW, abia 650 MW vin de la termocentrale. Termo pe gaz este cel mai văduvit, producând abia 235 MW, adică mai nimic.

Astă iarnă, producția din această sursă era constant de 1.800 MW. Nici cărbunele nu stă mai bine, un singur grup de Rovinari funcționând și producând 415 MW. Ce se întâmplă azi nu este o situație singulară. Așa arată piața de când am ieșit din sezonul rece.

Regenerabilii, fotovoltaic și eolian surclasează ceilalți producătorii de energie din surse clasice din două motive: sunt preluați, prin lege, cu prioritate în sistem și sunt cei mai ieftini. Cu o asemenea cerere scăzută, toate celelalte surse rămân “în umbră”, în primul rând, termocentralele.

Dar sunt și situații în care, până și Hidroelectrica, cea mai ieftină dintre sursele clasice produce mult subcapacitat. De fapt, acest lucru se întâmplă pe toată perioada de zi, când intră în funcțiune panourile fotovoltaice și morile de vânt. Hidroelectrica revine la primele ore ale dimineții și seara, atunci când lipsesște, cel puțin fotovoltaicul și cererea de energie este mai mare.

Singurul producător relativ neafectat de regenerabili rămâne Nuclearelectrica. Pentru că reactorul nuclear nu poate fi oprit și pornit funcție de condițiile de piață, centrala din Cernavodă merge tot timpul în banda ei obișnuită de 1.300 – 1.400 MW orari.

Energia eoliană și fotovoltaică sunt cele mai ieftine pentru că sunt subvenționate de toți consumatorii de curent din România, prin sistemul “certificatelor verzi”. Pe de altă parte, energia din cărbune este cea mai scumpă, termocentralele fiind împovărate de ecotaxele cerute de la Bruxelles, ca parte a tranziției “verzi”, cu unitățile pe cărbune urmând să fie închise până la finalul acestui deceniu.