Bolile aparatului respirator. Cum se tratează astmul

Astmul bronşic este sindrom clinic caracterizat prin reducereageneralizată,variabilăşireversibilă, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorieşiralurisibilante. Dispneeaparoxisticăesteconsecinţăa trei factori, care inducbronhostenoză: edemul mucoasei bronşice, hipersecreţiaşispasmul. Primeledouăcomponentesuntfixe,ultimaestelabilă.

Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronşic,suntnecesare cel puţin trei din următoarele cinci criterii:antecedentealergice personalesaufamiliale, debutul crizei înainte de 25 de anisaudupă 50, dispneeparoxisticăexpiratorieşifrecvent vespero-nocturnă, reversibilitatea crizelor subinfluenţacorticoizilorsausimpaticomimeticelor, tulburări de distribuţie, perturbări ale volumelor plasmaticeşiale debitului expirator (în special scăderea V.E.M.S.).

Celemaiobişnuite alergenesunt polenul, praful decamera,părulşiscamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte,ouă,carne)saumedicamentoase (Acidul acetilsalicilic,Penicilină, Aminofenazonă, unele produse microbiene).

Alergenele,laindivizii predispuşi (atopici), induc formarea de anticorpi (imunoglobuline); în cazul astmului - imunoglobuline E (IgE) denumiteşireagine. IgEaderăselectiv de bazofilele din sângeşiţesuturi, în speciallanivelul mucoaselor, decişialbronhiilor.Larecontactul cu alergenul, cuplul IgE -celulăbazofilăbronşică- declanşează reacţiaalergică(antigen-anticorp), cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolină,histamină, bradikinina)şiapariţia crizei de astm.

Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitateimediata.Aldoilea factor esenţial pentru astm, este hipersensibilitateabronşicăfaţade doze minime de mediatori chimici, incapabililaindividul normalsăprovoacecrizăde astm (boalaa betareceptorilor adrenergici, incapabilisărăspundă cu bronhodilataţie pentru acorectăbronhospasmul produs de mediatorii chimici).Laînceputcriza paroxisticăestedeclanşatănumai de alergene. Cu timpul, pot intervenişistimuli emoţionali, climaterici, reflecşi. în toate tipurile însa,crizăaparemaialesnoaptea, cânddominătonusul vagal (bronhoconstrictor).

Simptome

Laînceput, crizelesunttipice, cu începutşisfârsit brusc, cu intervale libere;maitârziu, în intervalele dintre crize,aparsemnele bronşitei croniceşiale emfi-zemului, cu dispneemaimultsaumaipuţinevidenţă.Crizăapare de obicei în adouăjumătate a nopţii, de obicei brutal, cu dispneeşinelinişte, pruritşihipersecreţie; alteori esteanunţatăde prodroame (strănut, lăcrimare, pruritalpleoapelor, cefalee). Dispneea devine paroxista, bradipneica, cu expiraţieprelungităşişuierătoare. Bolnavul ramânelapatsaualeargălafereastră,pradăsetei de aer. De obiceistăîn poziţie şezânda, cu capul pe spateşisprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate, jugulareturgescente. Întimpul crizei, toracele este imobil, în inspiraţieforţată;lapercuţie - exagerarea sonorităţii;suntprezenteraluri bronşice, în specialsibilante, diseminate bilateral.Lasfârsitul crizei, aparetuseauscată, chinuitoare (deoarece expulzarea secreţiilor se face cu dificultate), cusputăvâscoasă,albicioasă(perlată),bogatăîn eozinofile (uneori eozinofilieşiîn sânge), cristale Charcot-Leydenşispirale Curschman.Testelede sensibilizaresuntpozitive.Crizăseterminăîn câteva minutesauore, spontansausubinfluenţatratamentului.Existăşimanifestăriechivalente:tuseaspasmodică,corizăspasmodică"febrade fin",rinităalergică,eczemă, urticaria,migrenă, edemul Quinke.

Evoluţieşicomplicaţii

Evoluţia este îndelungata,variabilă,capricioasă.Formăpurăaparelacopiişiaretendinţasădiminuezelapubertate. Alteori, accesele devinfrecvente, subintrantesause instalează starea derăuastmatic. Cu timpul,aparcomplicaţii: infecţii bronhopulmonare (bronşite cronice, dilataţii bronşice, pneumopatii), emfizem pulmonar,insuficientărespiratorie, cord pulmonar cronic.

Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial trebuiesăaibă în vedere astmul cardiac (dispnee inspiratorieşipolipneica,anamnezăşisemne cardiace deinsuficientăcardiacăstânga), dispneeafaringiană(tiraj, cornaj),bronşităastmatiformă(episoade bronşitice care premerg cu ani, dispneeaparoxistică), dipneeanevrotică(senzaţia delipsade aer nu are corespondent obiectiv).

Tratament

Astmul bronşicrăspundelaogamălargăde preparateşiproceduri, în general tratamentul a fost expuslabronşităcronică.Şiînaceastăafecţiunemăsurilepreventivesuntfoarteimportante.Primaacţiune vizează combaterea fumatuluişipropaganda antitabacica. Evitarea atmosferei poluate, inclusiv expunerealanoxele respiratorii este oaltămăsură. Sensibilitateaparticularăa bolnavilorlainfecţii, impune de asemenea evitarea virozelor respiratoriişiîn primul rând, aglomeraţiilor în timpul epidemiilor. Chimioprofilaxia recidivelor bronşitice, în astmul bronşic intricat se realizează cuTetraciclină1 g/zi,mairarPenicilinăV. S-au încercatşieritromicină,AmpicilinăşiBiseptolul. Cu acesta dinurmăs-au obţinut rezultate bune în lunile deiarnă.

Tratamenul cu aerosoli (Inhaloterapia), este indispensabil în anumite forme. Sepractică2-4 inhalaţii peşedinţă, uneorimaimult dar,fărăaabuză.Metodăcomportăşianumite riscuri, în special inhalarea de diferiţi germeni, ceea ce impune folosirea strictpersonalăşipăstrarea în stare de sterilitate aapăratului.

Principalele medicamente folositesuntbetaadrenergicele, anticolinergiceleşiderivaţii metilxantinei.