Descoperire. Pot fi identificate genele care duc la apariția cancerului de ficat

Cutii cu bomboane, ouă și cafea – mita pentru care un procuror din Vâlcea a cerut închisoare. Judecătorii au respins dosarele

Șofatul, sport extrem după deszăpeziri. Cum se gândesc să protesteze șoferii din Galați față de drumurile ciuruite

Zegrean, după a cincea amânare la CCR privind pensiile magistraților: „Cred că ăsta va fi finalul, trimiterea la Curtea de Justiție”

Scenariul pentru care se pregătește Norvegia. Rusia ar putea invada țara ca să-și protejeze activele nucleare: „Atât le-a mai rămas”

Ultimatumul lui Donald Trump pentru Iran: „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui să luăm măsuri foarte dure”

Parlamentul European a aprobat un pachet de împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

Proteste ample în Spania: mii de fermeri au ieșit cu tractoarele pe străzile din Madrid

Polițiști clujeni lăsați în frig de un cuib de barză. De ce nu-l pot strica pentru a folosi soba din clădire

„Va dura cam doi ani amânarea”. Ce spune Augustin Zegrean despre sesizarea CJUE în cazul pensiilor speciale

Cancerul înseamnă o dezvoltare necontrolată a unor celule anormale, iar această mutaţie este dată de genele cu care ne naştem. Dacă medicii află din vreme care gene sunt defecte, ei pot spune dacă riscăm să ne îmbolnăvim sau nu. Este ceea ce au descoperit acum doctorii români în cazul uneia dintre cele mai agresive forme de cancer la ficat - cel care afectează căile biliare. Specialiştii au identificat patru gene mutante.

„Din definirea acestor gene putem beneficia de diagnostic precoce, putem beneficia de terapii ţintite, putem beneficia de medicina personalizată”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu, coordonatorul studiului.

Doar 7 pacienţi dintr-o sută trăiesc mai mult de cinci ani, dacă fac această boală. Cancerul hepatic care afectează căile biliare nu prezintă simptome, iar cei mai mulţi pacienţi ajung la doctor când boala este deja foarte avansată. Un test care să arate cine are genele mutante i-ar ajuta pe doctori să identifice persoanele cu risc de îmbolnăvire.

Aceste teste genetice există deja în cazul altor tipuri de cancer. De exemplu, două gene mutante cresc riscul de apariţie a cancerului de sân, modificări pe care le avea şi Angelina Jolie, care a decis, prevenitiv, să-şi extirpe ambii sâni. Doctorii nu vor putea face acelaşi lucru cu ficatul, dar vor putea găsi tratamente mai eficiente.

„Identificarea ţintei este esențială pentru ceea ce urmează adică proiectarea unor molecule care să acţioneze asupra acestor ţinte responsabile de oncogeneză”, a afirmat Victor Voicu, profesor de farmacologie.

Studiul a fost realizat în colaborare cu medici din Singapore şi din Statele Unite ale Americii şi a fost publicat în celebra revistă Nature.