Cum a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii

Simona Neumann, coordonatorul dosarului de candidatură al oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2021, a dezvăluit pentru agenţia de presă News.ro, după conferinţa de presă organizată vineri, la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti, că oraşul pe care îl reprezintă ”va miza pe artele spectacolului, mai ales pe teatru, dar şi pe Filarmonică şi jazz”.

După anunţul prin care a fost dezvăluit numele oraşului câştigător, reprezentanţii din Timişoara, purtând tricouri albe, pe care era imprimat sloganul ”Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021”, au izbucnit în aplauze şi strigăte de bucurie.

Programul cultural pe care îl propune Timişoara, oraş care a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii 2021, se bazează pe conceptul ”Shine Your Light / Luminează oraşul prin tine!”. 

”Acest concept a pornit de la faptul că Timişoara a fost în trecut un oraş în care civismul prima, era un oraş antreprenorial, multi şi intercultural, multiconfesional. Azi, nu mai putem vorbi de aceeaşi atitudine în rândul cetăţenilor, Timişoarei îi lipsea un proiect comun, aşa cum a făcut în 1989 în jurul ideii de libertate”, a declarat pentru Agenţia de presă News.ro Simona Neumann, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.

Coordonatoarea dosarului de candidatură al oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii a mai spus că realizarea dosarului a început în 2010, iar asociaţia pe care o conduce a fost înfiinţată în 2011. Echipa a fost compusă din 25 de colaboratori şi 21 de curatori. 

”Mizăm pe artele spectacolului, mai ales pe teatru, dar şi pe Filarmonică, pe jazz, pentru că Timişoara a avut o tradiţie în jazz foarte serioasă, iar acum ar trebui internaţionalizată, să avem un festival de jazz în Europa”, a precizat Simona Neumann. Ea consideră că titlul de Capitală Europeană a Culturii va aduce Timişoarei parteneri cu care va putea să colaboreze în anii următori. 

”Vrem să diversificăm, să rezolvăm nişte probleme ale oraşului. Artele vizuale, de asemenea, vor fi bine reprezentate, să nu uităm că Timişoara a dat grupul Sigma (un curent în arta românească din anii 1970, n.r.), dar şi în muzică, pentru că Timişoara a dat ţării grupul Phoenix. Dar acestea sunt moşteniri din trecut. E timpul să facem pasul înainte. Trecutul e un reper bun, dar trebuie să mergem înainte”, a adăugat Simona Neumann.

Ea a structurat dosarul de candidatură al oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în trei categorii principale: ”Oameni”, ”Spaţii şi locuri” (Patrimoniul Timişoarei cuprinde 14.000 de clădiri istorice care se degradează) şi ”Conexiuni-interconectare-interdependenţă”. 

Specialiştii din echipa care a elaborat dosarul oraşului Timişoara au declarat că, pe parcursul celor cinci ani care vor urma, doresc să realizeze proiecte de colaborare şi coproducţii cu parteneri europeni care să rămână oraşului şi după anul 2021. 

Oraşul Timişoara a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2021, a anunţat un juriu internaţional delegat al UE, vineri, într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti, la sediul Bibliotecii Naţionale a României.

La prezidiu s-au aflat Steve Green – preşedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak – şeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene şi Corina Şuteu – Ministrul Culturii din România.

Candidatura oraşului Timişoara a utilizat sloganul ”Luminează oraşul prin tine!”.

Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, o Filarmonică şi o Operă, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.

Timişoara, capitala Banatului istoric, are o populaţie cu puţin peste 300.000 de locuitori.

Timişoara colaborează frecvent cu oraşele înfrăţite Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernăuţi şi Mulhouse. ”TM2921 ne-a oferit şansa de a privi aceste relaţii cu un ochi critic, de a alege parteneriatele culturale care au dat roade şi de a dezvolta aria de aplicabilitate a proiectului la nivel paneuropean. Datorită poziţiei sale geografice şi istoriei sale, Timişoara îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru a atinge acest obiectiv”, se afirmă în dosarul de candidatură al acestui oraş.

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel oraşelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021.

Un juriu de experţi a evaluat 14 candidaturi, iar oraşele rămase în competiţie au fost anunţate în decembrie 2015 - Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

Programul a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, în 1985.

Anul acesta, localităţile San Sebastián (Spania) şi Wrocław (Polonia) sunt deţinătoarele titlului.

Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007.

În 2021, vor fi trei Capitale Europene ale Culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia şi una din România.