Ce spune condamnarea torționarilor despre societatea românească de azi

Cercel Cosmin
GettyImages-490562950

Dacă ne legăm doar de cazurile particulare și modul în care comunismul a lăsat aceste crime, fără să punem sub sub semnul întrebării ce s-a intâmplat înainte și ce se întâmplă acum, pierdem miza. Cum pe de o parte a existat o continuitate în practici, există riscul ca lucruri similare să se mai întâmple.

Nu ar trebui ca Vișinescu și Ficior să fie simpli țapi ispășitori — procesele lor trebuie să ridice problema modului în care participăm azi, mai mult sau mai puțin pasiv, la suferința altora.

Să ne imaginăm următorul scenariu: ai o bază juridică care spune că oamenii trebuie să fie tratați decent în centrul de detenție și ai un ordin care vine de la ministru sau de la un responsabil politic și care spune nu respecta legea. Atunci unde te mai poziționezi? Asculți de sistemul juridic sau de telefon?

Câți dintre noi, mari democrați ai vremurilor noastre, nu facem anumite lucruri despre care știm că sunt ilegale, dar pe care le facem pentru că am primit ordin de la superior, sau pentru că toată lumea le face și sunt parte integrantă a practicilor de zi cu zi.

Acțiunea obedientă a unei persoane față de autoritate, indiferent de contextul ideologic, această obediență în totală ignorare a principiilor legii, este lucrul care ar trebui să ridice mari semne de întrebare. Pentru mulți dintre comandanții închisorilor ceea ce făceau era o muncă: își indeplineau niște obligații și asta îi făcea să se simtă deresponsabilizați moral. Deși nu erau toți constrânși să facă asta. În termeni psihanalitici, când crezi că ești instrumentul Marelui Celuilalt, al Ideii, poți face orice, crezi că orice ai face este bun.

Dar eu cred că mai degrabă torționarii au acționat tocmai fiindcă ei nu se simțeau limitați de autoritate sau de lege. Asta la nivelul micro. La nivelul macro, autoritatea statală nu mai era o autoritate limitată de drept.

Astăzi ne este ușor să spunem că atunci era comunism, ca o justificare a atrocităților. Da, pe de o parte proiectul comunist a fost un dezastru și a permis să se întâmple astfel de tragedii, dar există și alte aspecte care au permis așa ceva, cum ar fi practicile inerente sistemelor penitenciare și istoria sau memoria instituțională a represiunii ce nu se limitează numai la comunism.

Privirea spre trecut ar trebui să ne facă să înțelegem că și în zilele noastre de multe ori participăm la lucruri ale căror consecințe sunt foarte dure — mai ales în cazul celor ce activează în zonele de exercițiu al puterii, fie ea statală sau privată.

Există situații în care ne raportăm la activitățile noastre fără să ne gândim la implicațiile etice și câteodată chiar la cele juridice. Spre exemplu, ceea ce se intâmplă cu refugiații în locuri ca Grecia, Macedonia, Serbia. Când se stabilește ca refugiații să nu mai fie lăsați să treacă, jandarmii, grănicerii, sunt forțați să reprime și participă astfel la o constantă stare de ilegalitate în raport cu dreptul internațional (conform căruia statele sunt obligate să ofere protecție refugiaților n.r.). Un alt exemplu ar fi funcționarii bancari care intermediază afaceri problematice, cum au scos la iveală dosarele Panama. În plus, fiecare dintre noi, prinși în activitățile cotidiene, lăsăm ca lucruri de multe ori oribile să se întâmple în jurul nostru și participăm astfel la ele.

Trebuie să fim atenți la ceea ce ce numim azi sistemul de legi de luptă antiteroristă. Nu zic că trebuie să fim suspicioși față de tot, dar să fim conștienți când se deschid niște porți către o putere a statului care nu mai poate fi controlată.

Atunci ce ar trebui să facem? Pentru mine răspunsul ar sta în sfera raționalității publice, a participării: mergem la alegeri și luăm puterea, facem asociații politice noi și așa mai departe.

Este extrem de important că s-a ajuns la condamnări ale foștilor comandanți de penitenciare comuniste, mai bine mai târziu decât niciodată. A lipsit o cercetare istorică și juridică la timp, fiindcă au fost blocate instituțional din cauza lipsei unui consens politic public.

Modelul german

Prin comparație, unul dintre modelele care a funcționat este Germania în raport cu Holocaustul — ce s-a intâmplat după anii ‘60, fiindcă anii ‘40 - ‘50 nu au fost așa eficienți. Încă auzim de proces după ce a fost prins un membru SS.

Foto: închisoare Stasi, de Guliver/Getty Images

A existat o muncă constantă în a adresa problemele din punct de vedere juridic. Un moment important a fost când și-au dat seama că dreptul nu poate să facă totul și a apărut o muncă importantă făcută mai ales de către istorici (după anii ‘60). Din punctul meu de vedere asta e fundamental. A existat și o dimensiune emoțională, dar s-a produs cercetare serioasă pentru perioada respectivă.

Din sfera de cercetare s-a trecut spre dezbatere, educație, și apoi către public. În plus, literatura a contribuit foarte mult  — perspectiva artistică poate să ajungă în zone în care dreptul nu poate, iar istoria poate nu este interesată.

În România, justiția de tranziție riscă să devină o apologie a prezentului și asta nu mi se pare deloc bine, fiindcă ne impiedică să adresăm problemele actuale.

Condamnările torționarilor conduc la ideea că am scăpat de problemele acestea, dar dacă deschizi televizorul vezi că nu suntem chiar atât de evoluați. Vezi că nu suntem cel mai funcțional stat de drept. Prezentul este până la urmă construit de drept, iar dacă adresăm trecutul uitând de prezent sau pe baza unui prezent imaginar, construim iluzii.

Sunt câteva probleme pe care le ridică justiția penală de tranziție. Cea mai importantă dezbatere în jurul teoriei dreptului vine în jurul anului 1957 în Harvard law review: doi filosofi care discută în termeni extrem de abstracți. Pe scurt:

1. H. L. A. Hart spunea că nu poți să judeci retroactiv acte care la un moment dat nu erau considerate crime, fiindcă violezi un principiu de securitate juridică. E ilegal să aplici legea retroactiv. Potrivit lui Hart, dacă vrem să condamnăm actele din trecut putem să o facem, dar trebuie să fim conștienți că nu este vorba de o acțiune legitimă din punct de vedere juridic, ci ține de o poziție politică — e mai degrabă o formă simbolică de a se adresa trecutul, cu intenția de a-l redresa.

2. Cealaltă poziție, a dreptului natural, susține că în sistemele represive nu exista formă de drept, așa că tot ce se intâmpla era într-un vacuum juridic. Astfel există o obligație să reconstruim legalitatea și să facem justiție. Nu este vorba de retroactivitate, fiindcă dintotdeauna acele acte erau ilegale.

Din punctul meu de vedere Hart ne ajută să înțelegem mai bine ce s-a intâmplat.

Despre autor:

Este Assistant Professor in Law la University of Nottingham School of Law. A făcut doctoratul la Ecole de Droit de la Sorbonne (Université Paris 1) cu o teză asupra relației dintre drept și politică în România comunistă. Din 2013 cercetează influența ideologiilor autoritare asupra dreptului în perioada interbelică (din Europa Centrală). În prezent scrie o carte despre transformările teoretice ale dreptului în cadrul proiectului comunist.

Pe același subiect: 

De ce au început condamnările torționarilor comuniști abia acum?

Ultimii torționari

Titlul și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook 

 
Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale