1.Timp de jumătate de oră, Putin și-a reafirmat ideea că Ucraina nu există ca națiune, că este un stat artificial, inventat de bolșevici, și că, de fapt, ucrainenii sunt, din punct de vedere istoric, lingivistic și cultural, ruși. Demontată de istorici ucraineni și occidentali, teoria revizionistă a lui Putin a fost presărată cu aluzii la dreptul României, Poloniei și Ungariei de a-și recupera teritoriile care acum aparțin Ucrainei.
2.Putin nu a adus nimic nou în lista de plângeri față de Occident, și în special față de Statele Unite, care au extins NATO până la granițele Rusiei, deși s-au angajat să n-o facă. Litania liderului de la Kremlin a acoperit evenimentele de la destrămarea Uniunii Sovietice până la venirea sa la putere, când, se subînțelege, Rusia a redevenit o mare putere, un stat de bună-credință în fața Vestului înșelător.
3.Revoluția ucraineană – Maidan – nu a fost o revoltă populară generată de dorința ucrainenilor de a se apropia de Occident, ci o lovitură de stat, orchestrată de CIA. Este o altă teză pe care Kremlinul o propagă pentru a-și justifica interferența de trei decenii în politica internă ucraineană.
4.Putin a susținut că Occidentul vrea continuarea războiului din Ucraina, pentru că alimentează Ucraina cu armament (“bani din taxele americanilor și europenilor”). A negat orice intenție de a ataca un alt stat vecin (Polonia sau statele baltice) pentru că Rusia nu a are niciun interes să facă acest lucru și să provoace un război global. A invitat, din nou, guvernele vestice la negocieri cu Rusia privind viitorul Ucrainei.
5.Rusia nu este partenerul slab în relația cu China. Cele două state state sunt parteneri egali, iar China nu este un pericol pentru ordinea mondială, întrucât nu are o politică externă agresivă, iar companiile chineze vor să facă afaceri peste tot în lume. Xi este un “coleg și prieten”, iar statele BRICS vor domina economia globală, inevitabil (“e ca și cum ai împiedica soarele să răsară”).
6.Vladimir Putin a vorbit despre Ucraina fără să rostească numele președintelui Volodimir Zelensky. O singură dată s-a referit la o discuție directă cu Zelesnky, în care l-a întrebat “pe Volodea” de ce susține neonazismul.
7.Întrebat cum se reconciliază creștinismul cu războiul în cazul său, Putin a revenit la teza ortodoxismului rus care implică nu doar dragostea față de Iisus, ci și față de familie și patrie. Acest tip de misticism este unul dintre pilonii ideologiei putiniste și are scopul de a controla societatea și de a se plasa ca unica autoritate morală în “patria-mamă” (familia și patria formează țesătura socială a poporului rus).
8.Putin a condiționat eliberarea lui Evan Gershkovich, corespondentul Wall Street Journal închis în Rusia pentru spionaj, de gesturile de bună-credință pentru care Occidentul le va face pentru Rusia.
9.Rusia e dispusă la negocieri cu Occidentul, pentru că Ucraina este “un satelit” al Vestului, iar administrația Zelesnky își ia ordinele direct de la Washington, de la președintele Joe Biden. Moscova este convinsă că nu va pierde războiul și e dispusă să-l continue până la victorie.
10.Din interviul realizat de Tucker Carlson lipsește orice referire la numărul uriaș de victime, la bombardarea țintelor civile, la închiderea adversarilor politici și a presei independente. Au fost două ore de discurs aproape neîntrerupt, în care Putin a transmis mesaje țintite către cetățenii occidentali, cărora le-a transmis, prin mesajele propagandistice deja clasice ale Kremlinului, că guvernele lor irosesc bani din taxe și impozite pentru a alimenta un război menit să slăbească forța și prestigiul Rusiei.
