Într-un fel, orice seism serios care are loc oriunde pe glob ne afectează și pe noi. Cum? Cutremurele puternice, chiar dacă au loc la distanță de țara noastră, ne reamintește de 4 martie 1977. Brusc, ne întrebăm cu toții în același timp cum ar arăta orașele României dacă ne-ar lovi un cutremur puternic. Și, întâmplarea face că aceste întrebări și le-a pus toată țara după cutremurele din zona Olteniei care au avut loc la puțin timp după cele catastrofale din Turcia și Siria.
În ciuda unor speculații gratuite făcute cu titlu de previziune, orice institut serios din lume va specifica același lucru - nu putem ști când va avea loc un cutremur. Putem specula la nesfârșit, putem presupune ce vrem, ne putem îngrijora sau dimpotrivă să rămânem nepăsători, dar adevărul va rămâne același, predicția unui cutremur este imposibilă. Prin urmare, „știrile” senzaționaliste cu falși experți care estimează când vor avea loc seismele fac parte din categoria divertismentului sau sunt chiar „fake news”.
Dar, dacă nu știm când ar putea avea loc seisme puternice, asta nu înseamnă că putem sta cu mâinile încrucișate. Precum în medicină, prevenția este mai ușoară și mai ieftină decât tratamentul, deci în principiu acesta trebuie să ne fie obiectivul atunci când ne întrebăm ce clădiri vor rezista unui seism mai zdravăn și care sunt în pericol. Ceea ce mi se pare important este că avem nevoie să abordăm această problemă foarte serios și nu doar să ne blocăm într-o lamentație privind numărul ridicat de clădiri cu risc seismic pentru care „nu se face nimic” sau al inerentei învechiri a blocurilor de locuințe
În peste 30 de ani de la căderea comunismului în România s-a construit haotic. Legislația în acest domeniu există, bineînțeles, dar nu este suficientă. Comunitățile locale sunt chemate să fie vigilente, să aplice reglementările în mod egal, să respecte regimurile de înălțime specificate în planurile urbanistice zonale (PUG). Constructorii, de asemenea, au responsabilități imense în privința structurii clădirilor, la fel și arhitecții. Dezvoltatorii imobiliari par a fi puternicii zilei în multe localități.
Mai mult, în prea multe cazuri nu doar că s-a construit haotic, ci s-a construit ilegal de-a dreptul. Pentru că acest pas s-a transformat într-o cutumă, după ea a apărut încă una, aceea de a „intra în legalitate”, adică de a obține toate avizele legale după ce a fost încheiată o construcție. Dacă vrem să nu avem parte de clădiri care cad ca la implozie la seisme chiar de grade medii, trebuie să revizuim, ca societate, acest fenomen al legalizării post factum.
Consider că procedurile de „intrare în legalitate” pentru construcții ridicate fără respectarea normelor legale și a reglementărilor de siguranță trebuie reduse la maxim, iar sancțiunile înăsprite. „Intrarea în legalitate” reprezintă o procedură pentru legalizarea retrospectivă a unor construcții deja ilegale, o practică foarte răspândită mai ales în municipiile reședință de județ mari din România, unde cererea de spațiu locativ este ridicată.
Conform unei analize realizate de o platformă online de imobiliare, în România peste 4,5 milioane de locuințe se află în clădiri care au ieșit din perioada de garanție a structurii de rezistență. Adică fondul locativ ar trebui înnoit cu 200.000 de locuințe anual, fie prin construcții, fie prin consolidări a blocurilor vechi. Autoritățile locale au o mare responsabilitate în acest fenomen în care, am spus deja, nu ne putem baza doar pe legislația națională. În cazurile municipiilor și orașelor autoritățile locale trebuie să vină cu planuri serioase, cu strategii prin care, într-un termen rezonabil de 5-6 ani, să fie redus numărul de clădiri cu risc seismic la mai mult de jumătate.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat proiectul de Cod al Amenajării Teritoriului, Construcțiilor și Urbanismului (CATUC). Proiectul de lege își propune să aducă întreaga legislație în materia construcțiilor, amenajării teritoriului și urbanismului sub umbrela unui singur act normativ, cu intervenții care să răspundă necesităților de digitalizare, simplificare și responsabilitate profesională, adaptate realității din prezent. Este crucial să înăsprim legislația și să găsim formule prin care constructorii să prefere să acorde garanții extinse privind clădirile noi.
Am făcut apel public la Ordinul Arhitecților din România, Registrul Urbaniștilor din România, Facultățile de Construcții și Arhitectură, asociațiile de profil din România și ONG-urile care sunt preocupate de dezvoltarea sustenabilă a comunităților să se implice direct pentru ca viitoarea lege a Amenajării Teritoriului, Construcțiilor și Urbanismului să cuprindă prevederi și măsuri clare pentru a preîntâmpina un dezastru precum cel din Turcia și Siria în eventualitatea unui cutremur.
