Suntem într-un punct al istoriei în care orice facem noi, ca politicieni, generează sau nu o notă de plată pentru copiii noștri. La acest moment, jumătate din PIB-ul României înseamnă datorie publică, împrumuturi. Ele vor trebui returnate și de asta se vor ocupa copiii noștri. În condițiile în care ne-am împrumutat la dobânzi istorice de pe piețele externe, de peste 7%, țara noastră chiar avea și are nevoie de o infuzie masivă de fonduri europene pentru a scăpa de nota de plată uriașă ce va veni peste 10-20 de ani.
De partea liberală a clasei politice, noi, europarlamentarii RENEW EUROPE, am văzut PNRR-ul ca proiectul de țară așteptat de trei decenii de către România, șansa noastră istorică de a pompa bani europeni în până în 2026 într-un ritm pe care țara noastră nu l-a mai cunoscut până acum.
Dar lucrurile nu stau așa.
Proiectul nostru de țară pare că se clatină serios precum o clădire șubredă la un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter.
Suntem la doi ani de la aprobarea PNRR de către Comisia Europeană și noi nu am reușit să implementăm nici jumătate din cât trebuia să facem până la acest moment. Ne blocăm tranșele din PNRR din cauza intereselor cu pensiile speciale și investiții trecute pe foaie ca să dea bine, dar care niciodată nu vor fi implementate.
Și din negura miliardelor de euro pe care stăm să le pierdem, răsare o speranță, un capitol uriaș pentru România, denumit REPowerEU. Știu, e un nume greu de explicat sau de memorat pentru majoritatea. Tocmai de aceea scriu aceste rânduri pentru a vă spune de ce este absolut important să știți despre el. Dacă este corect implementat, REPowerEU poate ajunge la sute de mii de familii din România. Este capitolul suplimentar al PNRR prin care UE ne ajută să scăpăm de facturi mari la energie, să ne renovăm casele, să ne refacem instalațiile de încălzire, să modernizăm sediile IMM-urilor, să folosim pompe de căldură sau panouri fotovoltaice pentru a nu mai fi dependenți de energia de la stâlp/conductă. Am avut onoarea să-l negociez pentru întreaga UE, dar mai presus de orice, am ținut cont de nevoile românilor atunci când m-am luptat pentru banii alocați REPowerEU. Am obținut 1.4 mld euro care să intre în România prin acest program. Și mai mult decât atât, știind că avem probleme cu atragerea fondurilor europene, am negociat o clauză vitală pentru noi, mai ales: banii nefolosiți din fondurile de coeziune să poată fi transferați în REPower. Vorbim aici de un potențial de cel puțin 3 mld euro care puteau fi adăugate la investițiile din REPowerEU până la finalul anului 2023 fără să fie trimiși înapoi la Comisia Europeană și pierduți. Dar nu a existat interes și voință politică.
Inițial, Guvernul n-a luat în calcul oportunitatea de a da 1 mld euro către populație și a crezut că îi poate folosi pentru investiții date cu dedicație politică prin Dolj, Brăila, Olt, Giurgiu, investiții de care să beneficieze băieții deștepți din energie, nu consumatorii casnici vulnerabili sau IMM-urile.
După ce am făcut multe presiuni publice și societatea civilă s-a revoltat împotriva miliardului de euro care trebuia să ajungă la companiile de casă ale coaliției, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Adrian Câciu au trimis la până la urmă Comisiei Euroepen capitolul REPowerEU cu cererea de bani pentru IMM-uri (700 mil euro) și pentru gospodăriile vulnerabile (370 mil euro pentru eficiență energetică).
Aceasta este vestea bună din tot scenariul negru de pierderi de bani și găuri la bugetul de stat.
REPowerEU este o oază într-un deșert sumbru în care Guvernul a încercat permanent să saboteze PNRR - să scape de reforme cum ar fi cea legată de pensiile speciale, dar și să îngroape anumite investiții pe care știau că nu mai au cum să le facă pentru că nu s-au mișcat la timp sau nu sunt folositoare clientelei locale de partid.
Și aici este o informație care doare. Ne doare pe noi toți.
Guvernul a tăiat investiții importante din PNRR, dintre cea mai mare este cea de 740 milioane euro pentru construcția de spitale! Am renunțat la granturi (bani gratis) pentru a pretinde că transferăm această investiție pe un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții. Dar având în vedere deficitul bugetar produs de guvern, în realitate nu mai există spațiu pentru împrumuturi. La fel am tăiat din banii pentru educație sau pentru împăduriri.
La finalul zilei, putem vedea cum Guvernul sabotează țara. Ignoranță, neputință, rea voință.
Suntem țara care pur și simplu refuză să renunțe la vechile cutume. În permanență dăm vina pe Bruxelles pentru propria incapacitate de a folosi oportunitățile europene.
Românii trimiși la Bruxelles în familia RENEW EUROPE sunt poate cea mai performantă echipă de europarlamentari pe care a avut-o România. Însă performanța la nivel european nu și-a găsit colaborare aici, la București, în Palatul Victoria.
Așa ajungem să implementăm cu țârâita mici părți din marile sume europene care ne stau la dispoziție. Mai există vreo speranță sau am eșuat deja?
