Sari la conținut
News Alert

Cum traduc parlamentarii români scandalul momentului din Franţa

Angajarea neamurilor pe bani publici este una din cele mai perverse modalități de a drena bugetul și de a pune cruce profesionalizării în aparatul de stat. Angajarea neamurilor la stat e totodată o pârghie de perpetuare a traficului de influenţă, un precursor al apariţiei diverselor feude, un inhibitor al competiţiei şi competenţei.

francois fillon 2 fb

„Pe măsură ce zilele trec, dezvăluirile presei legat de această afacere judiciară în derulare trasează, de fiecare dată un pic mai mult, caracteristicile unui candidat la alegerile prezidenţiale al cărui raport cu banii e foarte departe de imaginea pe care acesta doreşte să o transmită”. Astfel descria Le monde, într-unul din multele articole dedicate scandalului de care fostul premier şi actual candidat la prezidenţialele din 2017, François Fillon, nu mai scapă. Mai ales, de când şi justiţia a intrat pe fir şi, pare-se, a intrat destul de bine.

Totul a pornit de la dezvăluirile săptămânalului de satiră şi investigaţii Le Canard enchaîné, potrivit căruia Penelope Fillon a primit sute de mii de euro de-a lungul anilor, funcţionând ca un soi de asistentă parlamentară a soţului ei.

Pe scurt, trebuie subliniat că la Penelope problema nu era statutul în sine, de angajată a consortului, căci e legal în Franţa, cât suspiciunea că slujbele ar fi fost fictive.

Povestea s-a rostogloit şi opinia publică a aflat, ulterior, că şi copiii familiei Fillon s-au spetit în job-uri de colaboratori ai tatălui, atracţia pentru banul public neizbindu-se, iată, de multe inhibiţii.

Cazul Fillon este, dacă vreţi, un caz-şcoală despre raportul dintre moralitate şi legalitate în politică şi cu precădere în politica la vârf. În Franţa, dar la fel de bine şi în România.

Din nefericire, un număr însemnat de politicieni de la Bucureşti consideră că orice este permis atât timp cât este şi legiferat, iar episodul OUG 13 a constituit apogeul acestei mentalităţi.

Da, legea este element vital în funcţionarea unui stat şi echilibrul unei societăţi, dar şi mai importantă este armonizarea a ceea ce este legal cu ceea ce este moral.

Altfel, cred că fiecare dintre noi poate da ca exemplu cel puţin o duzină, două sau trei de ţări care au legi, dar nu şi democraţie sau respect pentru bunul public, ori cel al individului.

Or, ceea ce s-a pragătit începând de marţi, în Parlamentul României, când în comisia juridică a Camerei Deputaţilor conflictul de interese a fost masiv dezincriminat, ilustrează tocmai ruptura de care vorbeam mai sus - cea dintre legal şi moral.

În esenţă, rudele unei elite ce se consideră a fi mai egală între egali, se pot relaxa şi apuca de planuri de carieră la stat, iar parlamentarii formează în România acea castă care caută constant portiţe pentru dobândirea de noi şi noi privilegii. Detalii pe subiect, AICI.

Eugen Nicolicea, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, explica, în nota-i binecunoscută, despre ce-ar fi vorba: „Dacă (parlamentarul – n.r.) angajează o rudă proastă în dauna unui tânăr competent e un prejudiciu, pentru că activitatea instituţiei merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălau care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese”.

Sunt atâtea elemente amendabile în fraza rostită de deputatul PSD, încât discursurile kilometrice ale lui Castro ar putea părea o glumă.

Pe scurt, însă, situaţia stă în felul următor: Angajarea neamurilor pe bani publici este una din cele mai perverse modalități de a drena bugetul și de a pune cruce profesionalizării în aparatul de stat. Angajarea neamurilor la stat e totodată o pârghie de perpetuare a traficului de influenţă, un precursor al apariţiei diverselor feude, un inhibitor al competiţiei şi competenţei.

Acceptând asemenea practici promovate de politicieni, societatea devine cu timpul captivă, căci una din caracteristicile lor este extinderea continuă, acapararea perpetuă de teritorii. Azi, la parlamentari, mâine la primari, poimâine la miniştri, apoi în armată şi tot aşa până în cele mai sensibile zone.

În final, ne vom trezi nu doar cu banii scurşi prin tot felul de scheme obscure către fraţi, surori şi verişori, ci şi mai ales cu funcţionari şi angajaţi la stat profund incompetenţi.

Căci, imaginaţi-vă acum un tată grijuliu care-şi testează draconic fiul pentru a vedea dacă merită sau nu să-l angajeze. Ori pe soţul (mare funcţionar) ţinut sub papuc de nevastă, cum îi va da el teste grilă „dictatoarei” înainte de a o face consilieră; şi cum o va zbura el din post, în caz că doamna nu ştie meserie, ori e indisciplinată.

Lucrurile sunt, deci, simple, străvezii, trece lumina prin ele.

Problema tot mai mare, însă, este că politicienilor români aflaţi la guvernare le e tot mai teamă de lumină. Nu le place transparenţa, preferă obscuritatea şi prind mai mult curaj când contextul extern devine suficient de gri încât să pară că-i ajută.

De exemplu, probabil îi încarcă cu energie pozitivă atunci când îl văd pe Fillon cu cât patos joacă rolul victimei şi cât de „democratic” se agaţă de candidatură, deşi din punct de vedere moral are deja cazier.

În fiecare dintre ei, aceşti politicieni români care dispreţuiesc incriminarea conflictului de interese, stă la pândă un mic Fillon. Unul care, ca şi ei, vrea mai mult şi să fie de la stat, iar pachetul şi pretenţiile să fie însoţite de respectul, nu de oprobiul public.

„Infracţiunea de conflict de interese a fost incriminată în 2006 pentru că era nevoie de un asemenea text de lege. Urmărim cu foarte multă atenție propunerile care se fac, le analizăm și vom exprima un punct de vedere când va fi nevoie. Sunt multe propuneri, observ că e un fel de inflație de proiecte, nu știm la care să ne referim”, arăta, joi, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Are dreptate şi nici n-ar fi putut-o spune mai direct.

Pe de altă parte, prin reducţionismul ei intrinsec, raportarea doar la cotidian îngustează orizontul oricărui raţionament şi îl sărăceşte. Cred, de aceea, că anvergura răului pe care îl face orice amputare a legislaţiei privind integritatea poate fi percepută în adevărata sa splendoare plasând zbaterile de azi ale majorităţii parlamentare într-un context mai larg.

Ne vom da, astfel, seama că România ar putea cădea de foarte sus.

În ultimii 10 ani, ţara noastră a continuat să rămână oaia neagră a clubului european la multe capitole. În schimb, la două dintre domeniile cele mai sensibile în general - lupta anticorupţie şi integritatea în sfera politicii şi a administraţiei publice - Bucureştiul a ajuns, treptat, campion.

DNA şi ANI au cunoscut peste hotare o faimă greu de egalat pentru orice altă instituţie, iar legile în baza cărora şi-au câştigat renumele au fost date ca exemple de bune practici de specialişti, înalţi oficiali, lideri ai unor state membre UE.

Nu am deschis întâmplător editorialul de faţă cu „pilda Fillon”.

În Franţa, după cum arătam şi mai sus, angajarea rudelor la birourile parlamentare este încă legală, dar în societate au încolţit sâmburii îndoielii cu privire la eficienţa sistemului. Din acest punct de vedere, România este la ani-lumină de Franţa, legislaţia în vigoare împiedicând asemenea practici sau, dacă a fost cazul, pedepsindu-le.

În România zilelor noastre există toate filtrele posibile de a împiedica o situaţie precum cea în care s-a pus candidatul Fillon, odată cotat cu prima şansă în prezidenţialele din Hexagon.

Nu este ironic ca tocmai atunci când o ţară ca Franţa se pregăteşte să o ia pe urmele României la capitolul integritate în viaţa publică, România să se întoarcă în timp şi să se aşeze în locul de care acum tot mai mulţi francezi vor să fugă?

Cum ar putea Parlamentul de la Bucureşti să contribuie la dărâmarea podiumului de sub picioarele campionului, în condiţiile în care atât de puţine sunt domeniile la care România excelează, în interiorul Uniunii Europene?

„Ţara are o reputaţie de oaie neagră a Uniunii Europene, dar legislaţia sa ar putea servi de exemplu în dezbaterea privind moralitatea în viaţa publică. Adesea arătată cu degetul pentru corupţia endemică a clasei sale politice şi administraţiei, România are una din legislaţiile cele mai severe în materie de transparenţă. Măsurile pe care Franţa încearcă să le implementeze pentru a face viaţa politică mai transparentă au devenit realitate în România din 2007. Vrând-nevrând şi mai ales sub presiunea Comisiei Europene, Parlamentul român a votat în cele din urmă Legea 144/2007 privind crearea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI)”. Ştiţi când apărea în Le Monde acest pasaj? În 2013.

Suntem, azi, în 2017, un an greu pentru justiţia din România.

Oare vor avea jurnaliştii francezi ocazia să scrie şi în 2020 un articol similar despre progresele României şi legislaţia ei model, în materie de transparenţă şi integritate?

 

Etichete: ani , DNA , le monde , parlamentul romaniei , Augustin Lazar , procuroul general , conflictul de interese si incompatibilitatea , dezincriminare conflict de interese

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale