Editorial Ziua celor opt miliarde

Data actualizării: Data publicării:
Cătălin Teniță
Cătălin Teniță
Deputat REPER
Cătălin Teniță este deputat REPER, vicepreședinte al Comisiei pentru Drepturile Omului
catalin tenita
Cătălin Teniță. Foto: Arhivă personală

de Cătălin Teniță și Andreea Leonte
Astăzi, pe 15 noiembrie 2022, omenirea a trecut un prag istoric. Numărăm 8 miliarde de locuitori!

Firește, este o estimare cu o doză substanțială de aproximare, însă asta nu face ca această dată să fie mai puțin relevantă. Am marcat borna de 5 miliarde de oameni în 1987, borna de 6 miliarde la jumătatea lui octombrie 1999, iar borna de 7 miliarde la finalul lui octombrie 2011. Borna cu numărul 3 miliarde a fost atinsă în 1960, așadar marea lor majoritate sunt încă în viață, sunt bunicii copiilor care se nasc astăzi.

Persoana cu numărul 7 miliarde a fost desemnată de către Națiunile Unite o fată născută în India, în statul Uttar Pradesh, pentru a protesta împotriva întreruperilor de sarcină selective.

La ora la care scriem acest articol, nu se știe cine va fi desemnat, la modul simbolic, copilul care va reprezenta cel de-al optulea miliard. Ce știm însă, aproape cu certitudine, este că va fi ori din Asia (unde se nasc 67 milioane copii anual), ori din Africa (unde se nasc 45 de milioane anual). Spre comparație, în Europa se nasc circa 7 milioane anual iar în cele 2 Americi, Australia și Oceania, în jur de 14 milioane.

Ne-ar plăcea să credem că, dacă persoana cu numărul 8 miliarde va fi o fată, ea va avea același acces la educație precum frații ei. Că va putea să își aleagă singură meseria sau profesia pe care să o urmeze, că nu va fi forțată să fie trecută în actele oficiale drept casnică, dar de fapt să presteze foarte multă muncă neremunerată.

Ne-am bucura ca acest copil, dacă va fi fată, să nu fie victima casătoriei forțate sau aranjate, de multe ori încă de la vârsta minorității, să nu fie traficată, să nu sufere mutilări ale organelor genitale, să nu fie în risc abandon, excludere socială sau de ucidere dacă iese din cuvântul soțului sau al tatălui, ori dacă îi ies șuvițe de păr de sub eșarfă.

Ne-ar bucura să fie o persoană puternică, ale cărei argumente să fie ascultate până la capăt, fără a i se reproșa că are vise prea înalte, că este isterică, sau că intră într-un domeniu rezervat exclusiv băieților.

Ne-ar plăcea să aibă aceleași opțiuni de carieră ca și partenerul ei și să nu i se conteste decizia de a avea sau nu o carieră, un copil sau un partener, pe motiv că există un singur rost în viață care e propriu femeilor.

Ne-ar plăcea să găsească în adolescență modele de femei care să o inspire, și nu persoane care să îi surpe încrederea. Ne-ar plăcea să știe că orice formă de violență la adresa ei este considerată de către autorități un asalt asupra drepturilor omului, nu ceva luat în derâdere. Ne-ar plăcea să își găsească vocea și să vorbească cu încredere și hotărâre despre lucrurile în care crede. Să nu se teamă că va fi singură și fără sprijinul celor din jur.

Peste 50% din oamenii din lumea asta sunt femei. Și totuși, această jumătate de omenire suferă și are (încă) drepturile îngrădite. În astfel de condiții, potențialul nostru comun de bunăstare, de fericire, de prosperitate, de viață frumoasă, de armonie, nu poate fi atins.

De aceea, dacă bebelușul cu numărul 8 miliarde va fi un băiețel, îi dorim să trăiască într-o societate care este bună cu femeile, întrucât o astfel de societate va fi una bună și pentru el.

Îi dorim să crească într-o societate în care fetițele de lângă el sunt încurajate să viseze la a fi astronauți, președinți, medici, exploratori, lideri în comunitățile lor, având tot sprijinul celor din jur.

Pentru că o societate în care mai multe femei ar munci joburi mai bine plătite și cu mai mult sens ar fi una cu familii mai prospere și cu mai puține cazuri de depresie în rândul bărbaților, cauzată de pierderea locului de muncă sau a statutului de susținători exclusivi ai familiei.

O societate în care mamele, surorile și toate femeile din viața noastră ar avea un acces mai bun la servicii medicale (cum ar fi de pildă screeningurile și vaccinurile anti HPV) ar fi o lume cu mai puține tragedii personale.

O societate cu zero violență împotriva femeilor ar fi una în care nivelul de respectare a drepturilor omului ar crește semnificativ. O societate în care ar exista servicii publice precum masa caldă pentru copii sau îngrijirea persoanelor în vârstă (servicii prestate acum în mod gratuit, acasă, de către femei) ar fi una în care bărbații ar beneficia de relații mai bune cu partenerele lor, care ar fi mai independente și mai puternice.

Suntem într-un punct esențial în evoluția societății noastre, a umanității. Există două provocări esențiale într-o lume atât de mare, dar atât de conectată: Îmbunătățirea condiției femeii și crearea de joburi mai bune, mai bine plătite și mai pline de sens. Cele două se leagă între ele.

De multe ori, modul prin care societatea își restrânge joburile este prin transformarea unor joburi plătite în servicii gratuite, impuse în mod tradițional femeilor. Atunci când femeile intră în număr mare în rândul muncii, societatea inovează și se dezvoltă economic.

Și da, mai este o provocare esențială, care poate să elimine locuri de muncă și să afecteze încă și mai mult statutul femeilor, mai ales din țările slab dezvoltate economic. Se numește mediul și criza climatică. Migrația cauzată de războaiele civile sau de conflicte armate va fi mică în comparație cu cea provocată de deșertificare, de ridicarea nivelului oceanelor sau de pierderea unor resurse precum apa potabilă sau solul fertil.

Scriitorul și futurologul William Gibson spunea: “Viitorul este aici, dar este inegal distribuit.” Această afirmație a fost citită de cele mai multe ori în cheia optimistă, în sensul că, în definitiv, ceea ce există astăzi în societățile bogate va ajunge până la urmă și în cele mai puțin dezvoltate.

Însă crizele din ultima vreme ar trebui să ne dea de gândit. Poate că afirmația aceasta poate fi interpretată și în sens invers. Poate că totalitarismele de tip rusesc, gravele încălcări ale drepturilor omului comise în Republica Populară Chineză, asalturile împotriva libertății de mișcare și de autodeterminare a femeilor din Iran ș.a.n.d, se pot răspândi și în alte geografii pe care astăzi le considerăm sigure și prietenoase, dacă nu facem nimic.

Finalmente, de noi depinde viitorul copilului cu numărul opt miliarde care s-a născut astăzi.

Partenerii noștri