Aurul, magnet pentru CV-uri! Pentru 1.200 de persoane vor să lucreze la exploatarea auriferă de la Certej
Mina de fier de la Certej, cea care dădea odinioară de lucru întregii comunităţi, a fost închisă în 2006. Puţini dintre minerii de atunci şi-au mai găsit între timp un loc de muncă. Exploatarea auriferă ce urmează să fie deschisă la ei în comună le-a dat tuturor speranţe.
Aproape de vârsta pensionării sau tineri absolvenţi de liceu, cu toţii şi-au depus deja CV-urile, în speranţa că vor avea astfel o slujbă şi un venit peste medie:
”Am lucrat la exploatare, s-a închis din păcate, pentru zonă, o altă alternativă din punct de vedere economic, nu este de 10 de ani de zile. Ar fi benefic pentru oamenii care locuiesc în zonă şi care nu au unde să lucreze şi pleacă în alte părţi sau chiar în străinătate”,
”Eu sper să găsesc ceva de lucru aici, ce să sperăm? În afara acestei exploatări mai există alte oferte de lucru? Nu există nimic în afară de Devagold, dacă deschide îi bine, dacă nu...”, - De cât timp v-aţi depus dvs CV-ul? ”De vreun an, un an și jumătate, chiar doi, de doi cred”,
- De cât timp v-aţi depus CV-ul? ”Acum o lună aici, la Primărie. Şi tot am mai depus, aşteptăm să se deschidă”, - Ce v-aţi dori să munciţi? Vreţi un post anume, sau orice? ”Acuma orice, la început orice, depinde de ce ne dă de lucru”, - Este singura şansă a oamenilor această exploatare? ”Da, e singura şansă, alta nu e aici în zonă”.
Exploatarea auriferă va fi una de suprafaţă şi va ocupa un perimetru de peste 450 de hectare. Acum se lucrează la organizarea de şantier, însă extracţia metalelor preţioase va începe abia peste patru ani. Exploatarea este preconizată a fi una de durată.
”În cele 2 decenii în care exploatarea va funcţiona, aici vor fi create în jur de 1.000 de locuri de muncă. Estimările arată că anual, de aici, se vor extrage 10 tone de aur şi de argint”, ne precizează Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.
În comuna Certej, rata şomajului depăşeşte acum 20 de procente. Iar salariul minim pe care îl promite compania canadiană care va extrage aurul de la Certej va fi de 300 de euro.
”Socotesc că vom scăpa de şomaj, în primul rând, şi mă gândesc că vor fi locuri de muncă suficiente pentru a acoperi toată cererea de muncă de pe plan local. Iar salariile vor fi cu siguranţă mai mari decât salariul minim pe economie. Cu siguranţă, pentru că, şi în prezent, persoanele încadrate deja în cadrul societăţii au salarii mult mai mari decât cele de la nivelul administraţiei locale”, spune Petru Câmpian, primarul din Certej.
Organizațiile de mediu nu sunt însă de acord cu acest proiect. Eugen David, președintele Asociației Alburnus Maior, un ONG care se opune exploatării miniere de la Roșia Montană, afirmă că și la Certej ar exista situații similare cu cele din zona sa.
”Având aceeași mamă și aceeași tată proiectul de acolo ca și cel de la Roșia Montană, pot garanta că metodele și stilul de a-și obține autorizația a fost identice ca la Roșia Montană. După ce știu eu de la cei care s-au implicat în campania de acolo, cu anularea autorizațiilor de mediu, de construcție, sunt aceleași probleme ca la Roșia Montană, corupție, nu consultări publice cu comunitatea, doar așa fictive, deci același scenariu. Am înțeles că și acolo toate actele sunt atacate deja în instanță. Atâta timp cât exploatările vor fi la suprafață, cât se folosesc cianuri, se distruge patrimoniul, voi fi un luptător și pentru Certej, Deva, Zlatna și pentru orice în țara asta”, ne-a declarat Eugen David, președintele Asociației Alburnus Maior.
Canadienii au investit până acum, la Certej, aproape 300 de milioane de dolari în pregătirea exploatării, în obţinerea avizelor necesare şi achiziţionarea de utilaje.
Scandal pe exploatarea auriferă de la Certej
Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariş
Editor web: Călin Țenche
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
