Sari la conținut

Fabrici în paragină la Timișoara. Ieri, motorul industriei, astăzi ruine

Rând pe rând, marii coloşi industriali au ajuns, din mâna statului, pe mâinile unor proprietari. Un exemplu este Fabrica de Ciorapi, care a fost construită în anul 1908. După zeci de ani a asigurat o producţie impresionantă pentru România, dar şi pentru ţările vecine, în 2005 a ajuns pe mâna unei companii imobiliare, care intenţiona să demoleze clădirile pentru a profita de teren. Nu a câştigat acest drept, aşadar, compania a înstrăinat-o unui alt proprietar.

Actualii proprietari sunt reprezentanţii unui important lanţ de supermarketuri din România. După ce au intrat în posesia spaţiului, aceştia nu au făcut nimic pentru reabilitarea lui de câţiva ani. Emblematică pentru dezvoltarea industrială a Timişoarei, Fabrica de Ciorapi s-a transformat astfel în ţinta hoţilor de fier vechi.

În halele în care se produceau ciorapi acum plantele cresc la voia întâmplării. Traian Stoia, Viceprimarul Timişoarei, afirmă: ”Aţi văzut din imaginile pe care le aveţi la dispoziţie că s-a împădurit în interiorul curţii”.

 

Cu această imagine dezolantă se obişnuiesc cel mai greu timişorenii care au trăit vremurile în care industria din capitala Banatului era în glorie: ”Deplorabil a ajuns, aici erau mii de muncitoare. Nu am cuvinte, şi cred ca multă lume nu are cuvinte, în ce hal a ajuns. Fiecare care trece pe aici stă şi se uită şi zice în ce hal a ajuns”.

Una dintre cele mai importante unităţi economice din vestul ţării o reprezenta odinioară Întreprinderea de Reparaţii Auto. Situat în centrul oraşului, spaţiul este acum un adevărat focar de infecţie, iar administraţia locală a pierdut şirul proprietarilor. Fosta IRA s-a transformat într-un acoperiş deasupra capului pentru persoanele fără adăpost. Aceștia au ocupat tot etajul 1 al clădirii şi chiar şi-au adus aici toate cele necesare, pentru a-şi face spaţiul locativ... mai confortabil.

”Fosta Intreprindere de Reparaţii Auto a trecut pe la patru-cinci proprietari de diverse naţionalităţi şi acum este un loc în care stau copiii străzii şi oamenii fără căpătâi”, ne precizează Stoia.

Abatorul Orăşenesc a fost construit de László Székely, primul arhitect-şef al Timişoarei, şi reprezintă şi în ziua de azi una dintre clădirile urbane emblematice pentru oraş. În ultimii ani, acesta a fost lăsat în paragină. Declarat monument istoric al oraşului, Abatorul trebuia să fie reabilitat de actualii proprietari. În anul 2009, aceştia au început lucrările de reamenajare, iar termenul de finalizare al proiectului era anul 2011. În 2013, însă, spațiul fostului abator arată dezolant.

Primele amenzi pentru neglijenţă s-au dat în urmă cu doar câteva zile. Viceprimarul Traian Stoia afirmă că ”s-au dat amenzile maxime prevăzute de lege, de 8.000 de lei”.

 

În timp ce administraţia locală dă vina pe fosta conducere a oraşului și spune că o să ia toate măsurile necesare pentru reabilitarea clădirilor, timişorenii regretă vremurile în oraşul chiar avea industrie: ”Și chiar cea mai buna calitate mergea peste hotare, la alții. Acum luam noi de la alții, ce luăm de la alții. Chimicale”, ”Una din importantele fabrici alte Timişoarei. Cum au fost multe şi multe altele, care s-au dus” ”Oricum locuri de muncă erau, și bani. Eu cred că și atunci se fura, dar se făcea și producție. Și de unde se lua, nu se simțea. Dar atunci, producția e mică și se simte mult mai mult si e vai de bieții oameni necăjiți”.

Fabrica de ciocolată Kandia, Solventul, Moara Elisabeta, Fabrica de Țigări sau Dermatina sunt alte exemple de unităţi de producţie care au dus numele Timişoarei peste hotare, iar astăzi au ajuns pe butuci.

Reporter: Adina Iriza
Operator: George Ștefăniță.
Imagini aeriene: Primăria Timișoara
Editor web: Călin Țenche