Șantier arheologic reconstituit la muzeu

Manifestațiile din Franța au degenerat în violențe. Studentă româncă: „Nu mai e un protest, s-a transformat într-o adevărată revoltă”

Haos și tensiune maximă: peste 100.000 de mii de oameni, așteptați în stradă, într-o zi a protestelor în Franța

Pod prăbușit de aproape o lună, coșmar pentru localnici. Oamenii se revoltă

Recoltă impresionantă de dovleci gigantici într-un sat din Maramureș. Unii cântăresc și 200 de kilograme

Facturile mari țin caloriferele reci. Românii amână să dea drumul la căldură, de teama costurilor

Generații pierdute între diplome și lipsa experienței. Motivele crizei șomajului la tineri: „Este o ruptură”

Cum a ajuns mesajul despre gay din Guvern pe grupul Comisiei conduse de Diana Stoica la Camera Deputaților: „O să fiu mai atentă”

„Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți”. Bolojan: Programul Guvernului Luca Niculescu are aspecte criticate în trecut de PSD

Bolojan, despre pactul cu Luca Niculescu: E un acord de instalare

Specialiștii spun că au descoperit multe indicii ale unor perioade istorice despre care nu se știa mai nimic. Iar cel mai important depozit descoperit este cel al unor brățări din bronz, scoase la iveală din zona localității Abucea. Arheologii au dorit să arate prin obiecte, imagini și reconstituiri, realitatea unui șantier de cercetare. De la piesele descoperite până la uneltele folosite, totul se regășește în expoziția considerată prima de acest gen din țară.

„Am încercat să creăm o expozție de atmosferă, să spunem povestea din spatele cercetării arheologice. Oamenii știu că se face o cercetare, o descărcare de sarcină arheologică pentru construcția autostrăzii, dar nimeni nu știe exact ce se întâmplă acolo”, spune Cătălin Rișcuța, șef Secție Arheologie Muzeu Deva.

Cercetările făcute în 2014, la șantierul autostrăzii Deva-Lugoj au scos la iveală descoperiri importante, cum sunt cele din perioada timpurie a bronzului, care i-au ajutat pe arheologi să completeze harta așezărilor umane din acea perioadă. Specialiştii estimează că acestea ar avea cel puțin 3.000 de ani vechime.

„Este un depozit foarte important pentru că el ne-a datat, cu foarte mare certitudine, alături de decorul ceramicii, ne-a datat așezarea.Este vorba despre un depozit format din 13 brățări ascuns bine într-un complex absolut banal”, adaugă Oana Bărbat, arheolog.

Arheologii spun că lucrările la tronsonul 3 al autostrăzii Deva – Lugoj i-au ajutat, prin săpăturile făcute, să modifice anumite informații deținute până acum despre istoria acestui spațiu.

„Avem foarte mult material arheologic rezultat cu care putem ilustra aceste perioade care, de fapt, erau unele dintre ele pete albe, erau pete albe în ceea ce privește evoluția istorică a acestei zone, cercetările de la autostradă au fost ca o tăietură prin evoluția istorică”, mai completează Rișcuța.

Descoperirile de epocă mai recentă sunt importante și ele, spun specialiștii pentru că au fost găsite, de exemplu, indicii ale meșteșugurilor de la finalul mileniului 1. Și, totuși, arheologii sunt cu toții de acord că cele mai spectaculoase descoperiri sunt datate acum câteva mii de ani.

„Sunt mai multe complexe din neolotic care au furnizat o serie de statuete zoomorfe și antrozoomorfe care pot să dea niște indicii despre cultele și religia comunităților respective, sau despre joaca copiiilor de atunci, pentru că unele sunt modelate foarte stîngace și atunci ar putea să reprezinte niște modelaje ale unor copii”, susține Andrei Ungureanu, arheolog în cadrul Institutului Arheologic „Vasile Pârvan”.

Expoziția intitulată „Drumuri și cioburi... povestea arheologică a unui tronson hunedorean de autostradă” va fi deschisă publicului până la începutul anului viitor. 

Reporter: Andrada Velciov

Operator: Tiberiu Mariș