Sari la conținut

27 Martie 1918 | Unirea Basarabiei cu România

Potrivit unei legi adoptate recent de Parlament, 27 martie - ziua Unirii Basarabiei cu România, va deveni sărbătoare naţională. Mai este nevoie de semnătura preşedintelui Klaus Iohannis. Istoriografia comunistă a blamat sau a ignorat data de 27 martie 1918. Autorităţile din perioada tranziţiei, de la Bucureşti şi Chişinău, au accentuat mai degrabă independenţa Moldovei, proclamată la 27 august 1991. În ultimii 10 ani, voturile basarabenilor cu cetăţenie românească s-au dovedit o resursă atrăgătoare pentru politicienii de la Bucureşti. Dar povestea Unirii de acum aproape o sută de ani este în continuare puţin cunoscută. 

Manifestaţiile unioniste au puţină trecere în faţa electoratului românesc. Ştirile de acest tip se sting repede în noianul de probleme curente. În general, cu excepţia perioadelor electorale - marcate de balansul permanent al Basarabiei între Rusia şi Uniunea Europeană, opinia publică din România dă puţină atenţie agendei „moldoveneşti".

Basarabia| Problema incomoda în perioada tranziției

Pasivitatea cvasi-generală în relaţia cu Basarabia este, printre altele, efectul deciziilor luate la Bucureşti în urmă cu 25-26 de ani. În 1990, autorităţile române au ales să ignore Podul de Flori de pe Prut - sursă de imagini asemătoare celor de la căderea Zidului Berlinului. În august 1991, în contextul puciului de la Moscova, autorităţile de la Bucureşti au recunoscut rapid independenţa Republicii Moldova. Nu au cerut, nici măcar nu au pus problema anulării de facto a tratatului Ribbentrop-Molotov, cel prin care România a pierdut Basarabia în 1940.

Statele baltice au folosit la maxim breşa din 1991; preşedintele Iliescu, premierul Roman şi ministrul de externe, Adrian Năstase, au ales să nu îi facă probleme suplimentare lui Mihail Gorbaciov. Întors teafăr din Crimeea la Moscova, acesta a pierdut puterea, iar URSS s-a dezmembrat. Basarabia a rămas suspendată între Est şi Vest. În 1918, condiţiile au fost infinit mai dificile. Diferenţa au făcut-o liderii politici.

Liderii mişcării româneşti au demonstrat atunci multă luciditate şi pragmatism. Au luat în calcul toate circumstanţele în care se afla Basarabia şi nu au forţat nota şi au promovat o politică atentă, circumspectă. Nu au ars etapele, dar au realizat toate obiectivele în linie ascendentă”, a explicat istoricul Ion Varta.

Ruptă de Principatul Moldovei în 1812, Basarabia şi-a păstrat iniţial autonomia. Treptat, politica ţaristă faţă de naţionalităţile din Imperiu s-a înăsprit. La începutul secolului XX, românii reprezentau numai 56% din populaţie şi pierduseră complet puterea politică. Dar în anii următori, elita românească rusificată, educată în marile universităţi liberale ale Rusiei imperiale, îşi redescoperă, graţie educaţiei, rădăcinile naţionale. La izbucnirea primului război mondial şi apoi a Revoluţiei Ruse din februarie 1917, mişcarea naţională din Basarabia se maturizase.

Revoluția Rusă din 1917 | Basarabenii cer autonomie

În primăvară apar deja cereri de retragere a trupelor ruseşti din gubernie. Iar în toamnă, în zilele în care Lenin acapara puterea la Sankt Petersburg, 900 de delegaţi ai unui comitet militar basarabean au proclamat la Chişinău autonomia şi au convocat Sfatul Ţării, organism reprezentativ al întregii populaţii. În decembrie, sub preşedinţia lui Ion Inculeţ, Sfatul Ţării proclamă Republica Federativă Democratică Moldovenească.

Partidul Naţional Moldovenesc va deveni foarte influent, cu un rol foarte important în proclamarea autonomiei, apoi a independenţei şi apoi a Unirii”, a explicat istoricul Ion Varta.

Pe de altă parte, mulţi din cei 300.000 de basarabeni înrolaţi în armata ţaristă luptaseră pe frontul românesc, în bătăliile de la Mărăşeşti şi Oituz. Ei sprijineau direct politica naţională a Sfatului Ţării de la Chişinău. O dovadă este telegrama din decembrie 1917 a garnizoanei din Roman către deputaţi:

Privirile noastre, a tuturor moldovenilor, slujbaşi din garnizoana oraşului Roman, cu lacrimi de bucurie, sunt îndreptate către Sfatul Ţării a Basarabiei dorindu-i izbândă în lucrările sale. Nici o mică îndoială nu avem că Sfatul Ţării prin conducerea lui cumpătată nu va aduce la o viaţă conştientă, sănătoasă, prielnică înălţării unui neam reînviat... şi va deveni un popor de o vrednicie fără pereche”.

Dar situaţia din fostul imperiu ţarist se agravează. Imediat după instalarea la putere, Lenin şi ceilalţi membrii ai Consiliului Comisarilor Poporului, au adoptat decretul asupra păcii şi decretul asupra pământului. Anunţul bolşevicilor că Rusia se pregăteşte să iasă din războiul cu Germania a aruncat întreaga linie a frontului estic în aer. Combinat cu propaganda intensă care îi îndemna pe soldaţi la insubordonare militară şi civilă, demobilizarea armatelor ţariste a devenit rapid haotică şi violentă.

Această degringoladă care a cuprins practic toate unităţile militare ruse care erau dislocate pe frontul român, abandonarea în dezordine a liniei frontului şi retragerea în spatele lor frontului, a acestor ostaşi bolşevizaţi, erau atinşi de această molimă a anarhiei, au provocat suferinţe cumplite populaţiei civile din Basarabia”, a spus istoricul Ion Varta.

După ce o brigadă de bolşevici atacă în ianuarie 1918 Chişinăul, Sfatul Ţării obţine ajutorul Armatei Române, iar ordinea este restabilită. Apărarea în faţa războiului civil din Rusia a fost un argument decisiv în favoarea Unirii. La 27 martie 1918 au votat pentru Unirea cu România inclusiv ruşi şi ucrainieni.

La 27 martie, a avut loc o şedinţă absolut admirabilă, furtunoasă, în care un rol decisiv în schimbarea raporturilor de forţe l-a avut Constantin Stere, marele român basarabean care deja era un nume în Vechiul Regat. A vorbit de 57 de ori în timp de trei zile, a intrat la tribună, şi a încercat să îi convingă inclusiv pe minoritari, pe deputaţii care reprezentau minorităţile, să voteze Unirea Basarabiei cu România şi i-a reuşit. 86 de deputaţi pentru, 3 împotrivă şi 36 s-au abţinut. În felul acesta, prin vot democratic, vot covârşitor, Basarabia şi-a rezolvat această problemă dureroasă care era legată de cei 106 ani de ocupaţie străină”, a explicat istoricul Ion Varta.

URSS nu a recunoscut niciodată Unirea

Nici Lenin, nici Stalin, nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România. Iniţial, puterea sovietică a anunţat chiar că va restitui tezaurul românesc evacuat la Moscova numai dacă autorităţile române renunţă la Basarabia, idee respinsă categoric de la Bucureşti. În 1940 însă, coaliţia dintre Hitler şi Stalin a pus regimul regelui Carol al-II-lea în imposibilitatea de a apăra teritoriul dintre Prut şi Nistru.

De la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi până la sfârşitul comunismului, politicile sovietice de rusificare s-au dovedit deopotrivă mai agresive şi mai subtile decât cele practicate de în vremea ţarilor.

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale