RAPORT DE ȚARĂ. Dacă ar fi promovate, Sălaj ar putea concura cu Maramureș la biserici de lemn

Data publicării:
biserici salaj

La marginea Carpaţilor Occidentali, pe dealurile înverzite, printre casele noi şi crengile copacilor, zăreşti câte o biserică din lemn. Sunt peste 80, şi stau mândre cu faţa-n soare de sute de ani.

Pe măsură ce te apropii, vezi postamentul de piatră şi trunchiurile de copaci tăiate aproape perfect, aşezate de jos în sus; cu ochii mintii îţi imaginezi lumea în vremea în care au fost construite. Acum, aproape 70 dintre lăcaşurile de cult sunt pe lista monumentelor istorice, monumente care trebuie îngrijite urgent. Unele stau să cadă, altelele au fost restaurate în bataie de joc, cu beton, tablă sau chiar au fost văruite.

„Am avut şi cazuri în care nu s-a solicitat aviz. A fost schimbată învelitoarea şi s-au făcut greşeli. La una dintre biserici şindrila a fost dată cu lac, s-au format ţurţuri. Curgeau acei ţurţuri de lac. Nu se face aşa ceva”, spune Valeria Lehene.

Valeria Lehene este arhitect şi lucrează la Direcţia de Cultură din judeţ. Şi-a dedicat ultimii 25 de ani din viaţă bisericilor din lemn. Le cunoaşte pe toate şi spune că, din păcate, chiar şi preoţii şi-au bătut joc.

Biserica din Chichişa, câţiva kilometri depărtare de Zalău. De la distanţă, n-ai zice că te uiţi la un monument istoric. Gardul de fier la intrarea în curte, acoperişul din tablă, uşile cu geam, gratiile de la ferestre sau tabloul electric n-au nicio legătură cu lăcaşul de cult ctitorit în 1739. La fel arată şi biserica din lemn din Romita. Învelitoarea şi fundaţia din beton au fost refăcute în perioada comunistă. Preotul din sat a contribuit şi el l-a schimbare. Şi-a construit casa pe terenul monumentului protejat.

„Ei intervin şi vin cu icoane noi, bat cuie, îşi pun tot felul de lucruri care n-au nicio legătură cu monumentul. În multe locuri am văzut ceasuri electronice de perete care n-au nicio legătură cu ce trebuie sa fie într-o biserică de lemn. În alte locuri se întâmplă să nu putem să ne apropiem de biserică, iarba e înaltă, sunt buruieni. Nu peste tot se îngrijesc la fel de bine”, mai spune Valeria Lehene.

Biserica din Păuşa arată aproape la fel ca în anii 1700, atunci când a fost ridicată. Picturile exterioare şi cele interioare o fac să fie una dintre cele mai valoroase. Uşa păstrează şi acum încuietoarea originală, dar de cum intri, găseşti stive de gresie şi de faianţă lasate acolo de preotul comunei. Pereţii sunt scorojiţi, iar tavanul a fost distrus.

„Din păcate, pe boltă se văd urme ale ploilor şi distrugeri făcute de cei care au folosit biserica”, adaugă arhitectul.

Autorităţile locale spun că aşteaptă finanţare pentru un proiect prin care vor ca bisericile să fie încluse în circuitul turistic. E nevoie de şase milioane de lei. Se vor construi parcări, puncte de informare sau grupuri sanitare lângă monumentele istorice din judeţ.

„Ce ne propunem noi? Să realizăm un circuit la şapte dintre cele mai reprezentative biserici de lemn prin arhitectură, prin pictura interioară. Se-a lungul timpului o parte s-a păstrat, o parte s-a degradat. Sunt deteriorate pentru că n-au mai fost intervenţii de păstrare sau de reconstituire a lor”, afirmă Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Județean Sălaj.

Studenţii la arhitectură din Timişoara s-au oferit să refacă picturile pentru căteva din lăcaşurile de cult. E nevoie, însă, şi de bani. Aproape 50.000 de euro poate să coste restaurarea unei biserici. 

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri