RAPORT DE ȚARĂ. Fabrica de aluminiu din Slatina nu a fost afectată de criză

Data publicării:
20032013 20alro 20slatin 20olt-55886

„În contextul actualei crize economice care a debutat în 2009 consider că economia judeţului Olt s-a mişcat destul de bine. În Slatina, platforma industrială nu a avut de suferit din cauza crizei economice. După cum ştiţi, avem uzine care merg bine, Pirelli, Aluminiu, Alprom, Altour, fabrica de ţevi. Economia, în special din municipiul Slatina, merge bine”, afirmă Dorel Mocanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Olt.

Stabilitatea piețelor internaționale în comerțul cu aluminiu a fost un avantaj pentru producătorul slătinean. aici,Fondul Proprietatea a rămas cu 10% din acţiuni.

Din 2006, compania italiană Pirelli a deschis o fabrică de anvelope de înaltă performanță la Slatina pentru autoturisme premium şi de teren. Cu o investiţie de 300 de milioane de euro, producătorul italian a creat aproape 3.000 de locuri de muncă.

Balșul nu a fost la fel de norocos

Un oraş mai mic, dar cu tradiţie industrială este şi Balșul. Întreprinderea de Osii şi Boghiuri a luat naştere în 1965 într-o urbe până atunci neindustrializată. Societatea a devenit cunoscută peste tot în lume până în anul 1990, când a intrat în declin. Problemele economice au afectat oamenii din Balș şi din jurul oraşului, care trăiau din salariile de aici. În acest moment, societatea mai are aproape 1.000 de angajaţi.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

O parte dintre salariaţii de la Osii şi Boghiuri au migrat în 2012 spre societatea IAC, furnizor Ford, care a găsit foarte atractiv micul orăşel din Olt, aflat la doar 25 de kilometri de Craiova. 260 de angajaţi produc componente şi sisteme auto. Investiţia a fost de aproape 40 de milioane de euro.

„Anul trecut s-au desfiinţat foarte multe firme. Din situaţia pe care am avut-o la topul firmelor din judeţul Olt, situaţia nu este chiar atât de proastă. Pe undeva s-a cam reţinut numărul de firme. Au fost şi firme desfiinţaţe, dar în același timp oamenii s-au reprofilat. Au înfiinţat firme cu alte domenii de activitate, încât numărul firmelor nu a avut de suferit”, mai spune preşedintele Camerei de Comerţ.

Fabrică de vagoane desființată

La Caracal, unul dintre simbolurile oraşului, Fabrica de Vagoane, nu a rezistat tranziţiei la economia de piaţă. Înfiinţată în 1973, societatea Romvag a vândut peste 70.000 de vagoane în nouă ţări din Europa şi Asia. Pentru o perioadă, a fost unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de vagoane de marfă, în condiţiile în care putea să producă 5.000 de vagoane pe an.

„Fabrica de vagoane să poată fi cumpărată de un investitor strategic, astfel încât reparaţia de vagoane în municipiul Caracal să îşi reia activitatea de anul viitor”, speră Eduard Ciocăzanu, primaul orașului.

Şi tot un furnizor Ford este cel care a creat locuri de muncă la Caracal. Firmă Yazaki a deschis aici o unitate de producţie în 2011, în care a investit patru milioane de euro. Producătorul japonez de cablaje pentru industria auto are în judeţul Olt 600 de angajaţi, dar urmează să-şi extindă activitatea şi vor fi create noi locuri de muncă.

La noi locuri de muncă visează și cei din Deveselu. La fel ca pe vremea bunicilor și ei îi așteaptă pe americani cu inima strânsă. Viitoarea baza militară va genera cel puțin o mie de locuri de muncă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri