50 de ani de când omul a pășit pe Lună. Când va fi următoarea misiune?

Apollo 11 Mission Leaves First Footprint on Moon
Urma pasului lui Neil Armstrong pe Lună Foto: NASA

La 20 iulie 1969, primii oameni ajungeau pe Lună, după ce misiunea Apollo 11 fusese lansată de NASA la 16 iulie 1969. Primul om care a pășit pe Lună a fost Neil Armstrong, comandantul misiunii. „E un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”, au fost primele lui cuvinte pe Lună, care au intrat în istorie.

Trei astronauți au fost atunci în nava spațială a misiunii Apollo 11 și au călătorit timp de trei zile până au intrat pe orbita lunară. Era 21 iulie, 05:56 ora României (20 iulie în SUA), când Neil Armstrong rostea acele cuvinte care au făcut istorie. La peste 380 de mii de kilometri distanţă de Pământ, echipajul format din Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins devenea primul care ajungea pe Lună. Dintre ei, mai trăiesc ultimii doi. Neil Armstrong s-a stins la 25 august 2012.

Ziua aselenizării. De la SF la realitate

„Aici Baza Tranquility. Vulturul a aterizat”.

„Simţeam greutatea întregii lumi pe umerii noştri. Ştiam că toată lumea ne urmăreşte, prieteni şi duşmani deopotrivă, şi voiam să facem tot ce era posibil, tot ce ţinea de noi”, a povestit astronautul Michael Collins.

Collins a fost singurul din echipaj care nu a pus piciorul pe satelitul natural al Pământului. El i-a așteptat pe orbită pe ceilalţi doi astronauţi, care au petecut pe Lună câteva ore. Un moment unic în lupta pentru explorarea spaţială, în contextul în care Statele Unite erau în urma URSS-ului în cursa către cucerirea spațiului.

Numită atunci cea mai mare aventură a omenirii, misiunea Apollo 11 a început pe 16 iulie 1969, când uriașa rachetă Saturn 5, cea mai puternică făcută vreodată, a decolat de la baza din Florida. Momentul a fost televizat în direct în 33 de țări și urmărit de miliarde de oameni.

A fost a cincea misiune cu echipaj uman din cadrul programului Apollo, coordonată din camera de comandă de zeci de specialişti, cei mai buni experţi ai timpului lor. Mulţi nu mai sunt acum, dar cei rămaşi speră ca viitorii astronauţi NASA să-şi pună din nou amprenta asupra unor momente glorioase.

Gene Kranz, fost director de zbor NASA: „Mulţi dintre noi au murit, iar pentru generaţia noastră Apollo, timpul se încheie rapid. Şi mă rog ca această cameră să ofere în continuare inspiraţie şi să facă echipajele viitoare să continue munca pe care noi am început-o”.

Citiți și: România, singura țară din blocul comunist care a transmis aselenizarea

Ce a însemnat programul Apollo

Misiunea Apollo 11 a îndeplinit visul președintelui american de la acea vreme, John F. Kennedy, de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960. La acest țel au contribuit aproape o jumătate de milion de oameni. Ce a înseamnat întregul program Apollo.

1961-1972. Adică, 11 ani. Atât a durat programul Apollo, cel mai ambițios din istoria spațială. O muncă asiduă, în care s-au implicat 34.000 de angajați NASA și aproximativ 375.000 de specialiști din industria de profil și de la cele mai de prestigiu universități americane. Visul președintelui american J. F. Kennedy, pe care nu a mai apucat să-l trăiască, a costat agenția spațială americană aproape o sută de miliarde de dolari.

Citiți și: Ce au lăsat astronauții pe Lună? Cât a costat programul Apollo

De ce teoriile conspirației continuă să aibă succes, la 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună

NASA pregătește o nouă misiune pe Lună

De la primul pas al omului pe Lună, au mai fost apoi câteva misiuni către satelitul natural al Pământului. Însă de la misiunea Apollo 17, din urmă cu 47 de ani, nimeni nu a mai călcat pe Lună. Am putea asista la un nou episod peste cinci ani, atunci când NASA își propune să trimită pe satelitul natural al Pământului, pentru prima dată, o femeie.

La 50 de ani de când oamenii au pășit pe Lună pentru prima oară, puțini sunt cei care își aduc aminte că ambițioasele misiuni Apollo făceau parte din competiţia americanilor cu Uniunea Sovietică, în timpul Războiului Rece. Spre deosebire de acele vremuri, lupta pentru cucerirea spațiului este mai complicată. În cursă au intrat şi chinezii, europenii, indienii și japonezii. Iar experții americani avertizează că Statele Unite riscă să piardă primul loc din competiția spațială.

Așa cum Statele Unite au fost prima națiune care a ajuns pe Lună în secolul al XX-lea, și acum vom fi prima națiune care-și duce din nou astronauții pe Lună, în secolul al XXI-lea. Mă aflu aici, în numele președintelui, pentru a le spune bărbaților și femeilor de la Centrul de Zboruri Spațiale Marshall și națiunii americane că, la ordinul președintelui Statelor Unite ale Americii, constituie politică de stat pentru această Administrație și pentru Statele Unite ale Americii întoarcerea astronauților americani pe Lună în următorii cinci ani”, anunța vicepreședintele american Mike Pence.

Optimismul vicepreședintelui american este dat peste cap însă de opiniile experților. Pentru unul dintre eroii primei aselenizări, starea actuală a programului spațial american se rezumă așa...

Buzz Aldrin - fost astronaut: „Acum 50 de ani, Saturn V a dus modulul de comandă, modulul lunar și pe noi trei, pe Lună. Am aselenizat, am explorat, am decolat, a făcut joncțiunea și ne-am întors. Sunt 50 de ani de non-progres. Cred că ar trebui să ne fie rușine că nu putem mai mult de atât”.

Americanii sunt dependenți de Rusia, iar Washingtonul ignoră nevoia de independență tehnologică. Deși, în principiu, Administrația Trump are un plan...

Mike Pence - vicepreședintele SUA: „Ca să fie clar, prima femeie și următorul bărbat care vor păși pe Lună vor fi astronauți americani, lansați în spațiu într-o rachetă americană, de pe teritoriul american”.

Orion, noul tip de rachetă spațială

Cliff Lanham - coordonator de proiect, NASA: „Construim platforma mobilă care va sprijini sistemul de lansare pentru racheta destinată navetei spațiale Orion, cu ajutorul căreia ar trebui realizată călătoria către Lună”.

Noul tip de navetă spațială, Orion, dezvoltat în comun de agențiile spațiale americană și europeană, și care ar trebui să poarte un echipaj de patru astronauți, a fost testat cu succes chiar luna aceasta. Totuşi, imboldul cursei spațiale este dat de companiile unor miliardari entuziaşti: Elon Musk, Sir Richard Branson și Jeff Bezos.

Elon Musk - director executiv SpaceX: „A fi la mila lui Putin nu e deloc bine. De aceea, vrem să refacem capacitatea Statelor Unite de a transporta astronauții pe Stația Spațială Internațională, poate și mai departe, într-o bună zi, și vrem să facem asta cât de curând posibil”.

Elon Musk țintește adânc în spațiu. A promis că va lansa anul acesta o rachetă, ce-i drept, fără echipaj uman, dar cu destinația Marte.

Cursă spațială între marile puteri. Miza pentru liderii politici

Tot spre planeta roșie se uită însă și președintele Rusiei Vladimir Putin. Până să ajungă acolo, rușii dezvoltă tehnologii, chiar arme antisatelit. La fel și chinezii. În fața acestei amenințări, Donald Trump a anunțat că vrea o nouă Forță Spațială, în timp ce armata americană lucrează la un nou tip de laser, care ar putea să detecteze și să distrugă orice tip de proiectil, inclusiv spațial, care ar putea amenința teritoriul Statelor Unite. Pe lângă toate aceste puteri, şi Franţa are planuri ambiţioase.

Noua doctrină militară ne va da posibilitatea de a ne apăra de atacuri din Spațiu și în Spațiu. Vom avansa în înțelegerea Spațiului, ne vom proteja mai bine sateliții și de o manieră activă. Și pentru ca această doctrină să capete greutate, pentru a asigura dezvoltarea și consolidarea capacităților noastre spațiale, un centru de comandă la nivel spațial va fi creat în septembrie în cadrul forțelor aeriene, din care în timp va crește Forța Spațială”, a anunțat Emmanuel Macron - președintele Franței, chiar săptămâna trecută, de Ziua Națională.

Miza acestei noi întreceri între marile puteri ţine de strategia militară, dar şi cu un profit colosal. Ţara care va câștiga cursa spațială va domina o nouă piață în valoare de trei mii de miliarde de dolari, spun experţii.

Specialist: Termenul de 2024 pentru o nouă misiune pe Lună este nerealist

Adrian Șonka, directorul Observatorului Astronomic din București, este sceptic că în 2024 omul va păși din nou pe Lună. „Mi se pare un termen puțin nerealist. Să mergi până la Lună nu este ca și cum ai merge până la Tecuci. Trebuie să testezi înainte rachetele, trebuie să vezi dacă funcționează racheta când o lansezi, să vezi dacă funcționează în jurul Pământului, să vezi că poți aseleniza și că te poți întoarce de acolo și asta înseamnă mai multe misiuni, iar termenul acesta este puțin nerealist. Este interesant că se trimit din nou oameni pe Lună și am înțeles că se merge la Polul Sud, să stea câteva zile misiunea și să se întoarcă. Ne ajută foarte mult pe noi, oamenii, care stăm pe Pământ fixați aici să vedem că încă mai putem și dorim să explorăm spațiul și politicienii folosesc bani și la așa ceva, să ne inspire pe viitor. E o misiune de PR mai mult, pentru că Luna este studiată științific, se trimit oameni într-un loc prietenos, unde nu este foarte cald, nu este foarte frig și pot găsi și apă”, a explicat specialistul pentru Digi24.

„Este bine să ne mutăm pe Lună, să stăm și acolo. Luna ar trebui să devină un fel de gară de unde putem pleca în alte locuri. Este important că pe Lună se poate găsi combustibil pentru rachetă, la suprafață, prin roci, și-l putem folosi să plecăm mai ușor decât pe Pământ, pentru că Luna are o forță de atracție de șase ori mai mică și consumi mai puțin combustibil”, a arătat Adrian Șonka.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale