Sari la conținut
News Alert

Cum a ajuns Palatul Știrbei dintr-o bijuterie arhitecturală o ruină

Identitatea culturală a Bucureştiului este murdărită de interese meschine, politice şi financiare. Palatul Ştirbei, fosta Curte Domnească de pe Podul Mogoşoaiei, a intrat în morişca retrocedărilor şi a ajuns dintr-o bijuterie, simbol al Bucureștiului interbelic, o ruină. Cum a fost posibilă degradarea celui mai important simbol cultural al Ţării Româneşti, aflați în materialul de mai jos. 

Palatul logofătului Barbu Dimitrie Ştirbei, inaugurat pe Podul Mogoşoaiei, în anul 1835, conform viziunii arhitectului Michel Sanjouand, se impune rapid în peisajul social bucureştean. Este locul unde se încheie afaceri şi mai ales unde se fac şi se desfac alianţe şi pacturi politice. Când Barbu Dimitrie Ştirbei conduce destinele Ţării Româneşti, între anii 1849 - 1853 şi 1854 - 1856, clădirea devine Curte Domnească.

„Avea şi un spaţiu la etajul întâi care era şi un fel de sală a Tronului”, a explicat conf. univ. Ioana Beldiman, profesor de istoria artei UAR Bucureşti.

Alexandru Ştirbei preia palatul după moartea domnitorului şi îl extinde. Pe terenul curţii interioare sunt construite grajdurile, pivniţele şi cramele unde se depozitau conservele şi vinurile provenite de la fabrica familiei din Buftea. De asemenea, în interior apar plafoane pictate şi sobe comandate de la Viena sau Lombardia.

„Palatul Ştirbei a făcut parte din personalitatea, din silueta şi din imaginea foarte concretă a Bucureştiului interbelic. Un vestigiu nu numai de istorie a arhitecturii, este vorba de un neoclasicism pe care mai târziu s-au altoit elemente eclectice, ci este vorba că este vestigiu al istoriei noastre moderne”, a precizat conf. univ. Ioana Beldiman .

Palatul, desfigurat de comuniști

Ca să extindă Calea Victoriei, administraţia Primăriei Capitalei din anul 1930 strâmtează curtea de onoare a palatului şi demolează clădirea corpului de gardă. În pofida modificărilor arhitecturale, complexul imobiliar îşi păstrează însă importanţa în peisajul aristocrat, până la naţionalizarea din anul 1948.

„Prin 55 s-a deschis aici un muzeu de artă populară. Patrimoniul de artă populară a fost adus în Palatul Ştirbei. Muzeul de Artă Populară a fost scos de acolo prin anii 70”, a spus conf. univ. Ioana Beldiman.

Palatul devine sediul Muzeului Naţional al Ceramicii şi al Porţelanului, în anul 1980, şi secţie a Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. În structura din lemn este descoperită o bacterie care afectează grav structura din lemn a clădirii. Autorităţile comuniste realizează pericolul, o consolidează, dar o urâțesc.

„Structura a fost complet scoasă şi s-au turnat elemente de sprijin şi bolţi din beton. Ceea ce a desfigurat complet starea monumentului istoric”, a spus conf. univ. Ioana Beldiman.

De la Palatul Știrbei la Palatul Popescu

În anul 1994, Muzeul Ceramicii se închide, iar palatul intră în tavalugul retrocedărilor. Moştenitorii familiei Ştirbei îl redobândesc, iar în anul 2005 îl vând, pentru 11 milioane de euro, omului de afaceri Ovidiu Popescu. Palatul Ştirbei devine brusc palatul Popescu: o clădire pe care, în anul 2008, proprietarul, contrar legii patrimoniului, vrea să o transforme în mall.

„Domnul Popescu a avut o replică fabuloasă! Mi-a spus: domnul ministru, dacă respect regulile, nu-mi mai iese destul profit!”, și-a amintit fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu.

Theodor Paleologu era, atunci, ministru al Culturii. Ştie culisele afacerii şi numele politicienilor care au dorit mall-ul Ştirbei.

„Doamna Vass a venit la mine împreună cu soţul dânsei şi cu faimosul investitor strategic, cum spunea doamna Vass despre domnul Popescu.

- Au venit la dumneavoastră ca să ce?

- Ca să obţină o autorizaţie! Eu nu sunt Gică Contra!

- Nu era un fel de trafic de influenţă?

- Nu e treaba mea să calific! Eu nu sunt procuror! Eu doar descriu ce s-a întâmplat”, a spus fostul ministru.

Persoana acuzată de Theodor Paleologu este Andreea Paul Vass: deputat, fost consilier de stat pe probleme economice în mandatele premierilor Mihai Răzvan Ungureanu şi Emil Boc, fost consilier prezidenţial şi deputat în actualul mandat.

„Din câte am înţeles, soţul doamnei Vass lucra pentru Ovidiu Popescu. El a fost prezent la toate întâlnirile! Doamna Vass a avut totuşi, nu ştiu cum să spun aşa, îndrăzneala, de a veni la şedinţa comisiei pentru monumente, în care s-a discutat această chestiune! Pe atunci era consilier al primului ministru”, a spus Theodor Paleologu.

Andreea Paul Vass susține că acuzația fostului ministru este neadevărată.

„Palatul se degradează, în continuare, iar instituţiile statului nu au luat nicio măsură pentru reintegrarea acestui obiectiv în circuitul turistic. Mai vreau să spun că soţul meu nu a lucrat niciodată pentru omul de afaceri Ovidiu Popescu. Am demontat în nenumărate rânduri, în spaţiul public, acuzaţiile domnului Paleologu. Nu cred că îşi poate justifica dânsul eşecul ca ministru sau ca membru al PNL, prin intervenţiile mele", a spus deputatul.

„Când am început eu să-i fac controale, am primit telefoane de la oameni foarte importanţi din PDL! Foarte importanţi! Să nu-l mai persecut, între ghilimele! Sunt convins că debarcarea mea în decembrie 2009 are o legătură cu asta”, a replicat fostul ministru.

Proiectul omului de afaceri Ovidiu Popescu merge înainte

Omul de afaceri Ovidiu Popescu şi-a continuat strategia proiectului imobiliar de 120 de milioane de euro. A găsit înţelegere la Ministerul Culturii, la Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti şi la Primăria Sectorului 1. A declarat cramele şi grajdurile la o adresă diferită de cea a palatului, a obţinut autorizaţiile necesare şi, în anul 2008, le-a demolat.

Fără încuvinţarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii a eliberat un aviz de declasare a anexelor Palatului Ştirbei, unde erau pivniţele domneşti, iarăşi monument de categoria A, şi care au fost distruse o dată cu demolarea clădirii de suprafaţă, care era cu nişte anexe unde funcţiona înainte Institutul de Studii Orientale. Aici este distrugere din culpă şi abuz în serviciu. Deci, sunt două încadrări. Autorizaţia de declasare a fost semnată fără avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Şi deci noi am pierdut aceste anexe, aceste pivniţe domneşti care au interes arhitectural şi arheologic, cumva printr-o decizie administrativă a compartimentelor şi a ministrului Culturii fără ca acest corp de experţi, care este Comisia Naţională a Monumentelor, să se poată pronunţa”, a spus fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu.

„S-a folosit o adresă poştală care nu aparţinea monumentului. Deci era o adresă poştală, cred că pe Budişteanu, care nu era a unui monument istoric. Şi pe acea adresă poştală s-a dat autorizaţia de desfiinţare. A fost demolată fără aviz de la Cultură, în realitate! Şi bineînţeles că asta este penal”, a adăugat președinta ProDoMo, Roxana Wring.

Cazul Știrbei – anchetă la DNA

Cazul Știrbei a generat prima anchetă de proporţii a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe segmentul clădirilor de patrimoniu distruse.

Se efectuează cercetări penale faţă de mai mulţi funcţionari din cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti şi Primăria Sectorului 1", anuntau procurorii anticoruptie in 2015”, a transmis DNA în februarie 2015.

„Da, e singurul caz , în care, într-adevăr, a existat o sesizare penală. Ea a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru că implică persoane cu funcţii publice. Un ministru, un secretar general din Ministerul Culturii, un primar de sector. Şi această cauză a fost ridicată la Procuratura Generală, la sfârşitul lunii decembrie 2015”, a explicat fostul ministrul Vlad Alexandrescu.

Pe lista persoanelor anchetate de procurori se află fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman, fostul arhitect şef al Sectorului 1, funcţionari ai Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti şi fostul secretar de stat al Ministerului Culturii, Radu Boroianu, actualul presedinte al ICR.

„Simplul fapt că DNA-ul s-a autosesizat într-un dosar care ţine de patrimoniu, e mare lucru. Doamna Kovesi poate să facă mai mult pentru patrimoniu decât un ministru al culturii. Pentru că are instrumentele necesare pentru a lichida această caracatiţă mafiotă în domeniul imobiliar, care distruge Bucureştiul. Deci o chestiune de ordin penal”, a precizat Theodor Paleologu.

Omul de afaceri Ovidiu Popescu a murit în anul 2011, în Statele Unite ale Americii. Palatul şi proiectul imobiliar sunt acum în proprietatea fiului său, Alexandru Popescu. Și el este însă cercetat penal, din cauză că anul trecut, în luna iunie, a provocat un accident nautic pe lacul Snagov, în urma căruia un om a murit iar alți cinci au fost răniți. Nu a ieșit niciodată să vorbească public despre proiectul imobiliar. A închiriat curtea palatului unei cafenele - bar, iar în interior, permite uneori derularea unor evenimente culturale.

Pe aceeași temă