Sari la conținut

Cutremur neobișnuit în Vrancea, cu magnitudinea 5,3

Cutremur neobişnuit, azi-noapte, în Vrancea. Undele seismului de magnitudine 5,3 au traversat barajul natural al munţilor Carpaţi şi s-au simţit şi în Transilvania, lucru rar, spun specialiştii. Unda de şoc a zguduit judeţele din est şi sud, dar a ajuns şi în Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi în vestul Turciei.

Cutremurul s-a produs la ora 1:20. Prima estimare a Institului pentru Fizica Pâmântului a fost de magnitudine 6, apoi revizuită la 5,3. Seismul s-a produs la o adâncime de aproape 100 de kilometri. Unda de şoc s-a resimţit în multe regiuni ale ţării.

„Din ce au spus oamenii, s-a simţit 3-4 secunde. La început a fost o mișcare două sec, s-a simțit P și apoi, după 10-15 secunde, s-a simţit şi unda S”, a explicat Daniel Paulescu, fizician INFP.

„Este al doilea cutremur de magnitudine peste cinci, a mai fost unul în septembrie. Noi zicem că sunt bune, pentru că produc totuşi nişte descărcări în Vrancea și ajustează fluctuaţii de tensiune. Însă per total nu reușesc să elibereze tensiune acumulată în Vrancea. Din acest punct de vedere nu putem să nu ne gandim că, în perspectivă, trebuie să ne gândim şi la un cutremur mai mare”, a declarat Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP.

În Bucureşti, oamenii au fost treziţi din somn şi au ieşit în stradă.

- Aţi simţit cutremurul?

- Din cauza asta sunt afară.

- Aţi ieşit de frică?

- Vai, Doamne! Un scârţâit de... Două au fost, unul după altul.

- Două replici?

- Nu. A fost primul mai uşor şi apoi al doilea.

Cutremurul s-a resimţit puternic la etajele superioare.

- A început cutremurul foarte puternic. M-am speriat şi eu şi mama. Ne-am pus în pragul uşii şi cam atât poţi să faci la etajul zece pentru că se simte foarte foarte rău faţă de sol.

Pompierii din Bucureşti au intrat în alertă şi au decis să facă un control în cea mai vulnerabilă zonă a Capitalei: Centrul Vechi.

Nu au fost raportate evenimente la 112 aşa cum a fost la precedentul cutremur. În zona centrului istoric avem un echipaj care a verificat străzile pentru a identifica eventuale clădiri care au probleme. Nu avem nicio situație de urgență raporată”, a spus Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU.

Din fericire, în Bucureşti, deşi avem foarte multe clădiri cu risc seismic, nu s-au înregistrat victime, n-au fost accidente. Ne bucurăm că n-au fost pagube materiale. Am discutat cu Ambulanța, IGSU și n-au fost evenimente majore”, a declarat Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.

Cutremurul i-a surprins chiar şi pe cei mai cunoscuţi seismologi români.

„M-a trezit din somn, a fost un cutremur important. Un 5 sau 5,4 ar fi magnitudinea reală. Aceste cutremure de 5, 5 şi ceva intră in normalitate. Constat că prognoza de lungă durată sunt respectate. Vrancea e vrancea, este o zonă seismică de mare adâncime si se manifestă altfel. Este o replică acum. Sunt conectat cu institutul, tot timpul. Dacă cutremurul ar fi fost la sibiu sau făgăraş – 10-20 de kilometri – efectele ar fi fost importante”, a spus Gheorghe Mărmureanu, director onorific al INFP.


 

SEISMOGRAF

ACTUALIZARE 7:00 INFP a revizuit magnitudinea cutremurului de la 5,4 la 5,3, iar adâncimea de la 97 de km la 98,9 km.

Citiți și: Explicație. De ce unii români au simțit două cutremure

ACTUALIZARE 3:25 Nu s-au semnalat pagube materiale, echipajele ISU fac verificări conform procedurii, dar autoritățile au remarcat că, spre deosebire de seismul din septembrie (care a avut o magnitudine chiar ceva mai mică), oamenii nu au mai înroșit liniile de urgență pentru a întreba ce au de făcut în caz de cutremur. 

Autoritățile din domeniul situațiilor de urgență au desfășurat în noiembrie un amplu exercițiu de simulare în caz de cutremur.

Citiți și: Sfaturi utile în caz de cutremur

ACTUALIZARE 3:20 Telespectatorii Digi24 scriu că seismul s-a simțit și în Bulgaria, în Moldova, inclusiv în Transnistria, în Ucraina și chiar în Serbia.

ACTUALIZARE 3:00 Jurnalistul Cristian Dorombach, aflat la Chișinău, relatează că seismul s-a simțit destul de bine în capitala Moldovei și a părut să aibă două faze - una mai blândă și o a doua mai puternică. Toată lumea s-a trezit, aici, la Chișinău, spune jurnalistul, care estimează că sesimul s-a simțit probabil în toată Moldova, posibil și în zone din Ucraina.

Citiți și: Cum a fost simțit cutremurul de către români

ACTUALIZARE 2:44 INFP face o nouă revizuire a datelor cutremurului: magnitudine 5,4, adâncime 97 de km, intensitate 5.

În aceste condiții, acesta ar fi cel mai puternic seism care s-a produs în România în acest an.

Constantin Ionescu, director tehnic al INFP, a declarat la Digi24 că seismul nu a avut replici, dar a precizat că propagarea undelor diferă la munte față de câmpie și aceasta poate fi o explicație pentru faptul că mulți oameni spun că la Brașov s-a resimțit destul de puternic.

ACTUALIZARE 2:40 Gheorghe Mărmureanu, director onorific al INFP, spune la Digi24 că aceste cutremure cu magnitudine în jur 5 intră într-o zonă de normalitate pentru Vrancea. El a precizat că se află la Predeal, într-un hotel cu zece etaje și a fost pentru prima dată când un cutremur l-a trezit din somn. Consideră că estimarea magnitudinii - puțin peste 5 - și a adâncimii, în jur de 100 de kilometri - este corectă. Citiți declarațiile complete ale specialistului, aici.

ACTUALIZARE 2:30 Daniel Vasile, purtător de cuvânt al ISU București, a declarat la Digi24 TV că în zona centrului istoric un echipaj face verificări, dar deocamdată nu s-au primit informații despre situații de urgență și nu sunt probleme nici cu infrastructura. El a îndemnat populația să-și păstreze calmul.

ACTUALIZARE 2:25 Cititorii scriu pe contul de Facebook al site-ului digi24.ro că seismul s-a resimțit la Suceava, Slatina, Târgoviște, Făgăraș, Craiova, Galați, Constanța. „La Pitești, a mutat patul cu 2 centimetri”, scrie un utilizator al rețelei sociale.

„Sunt din Iași. L-am simțit foarte puternic la et. 4, unde stau eu. Blocul trosnea, iar de pe rafturile bibliotecii au căzut diverse obiecte”, scrie Mihaela B.

„În București s-a simțit destul de puternic, dar a fost scurt”, informează un alt cititor.

„În Prelungirea Ghencea, București, s-a simțit ca și cum ar fi fost două cutremure, unul foarte scurt de circa 10 secunde și unul mai lung, aproape un minut s-a resimțit (la etajul 7). S-a simțit foarte puternic”, spune un alt cititor.

ACTUALIZARE 2:15 Institutul pentru Fizica Pământului a revizuit ușor adâncimea cutremurului, la 97,5 km.

ACTUALIZARE 2:00 Institutul american de geofizică USGS a estimat la 5,6 magnitudinea de moment a seismului din România. USGS localizează epicentrul la 8 kilometri vest de Nereju, Vrancea, și la o adâncime de 81 de km.

Pe scara magnitudinii de moment folosită de USGS, un cutremur cu magnitudinea peste 5 este considerat puternic.

ACTUALIZARE 1:50. Seismul s-a simțit cu precădere în sudul și estul României, dar și la Brașov, potrivit Digi24 TV.

ACTUALIZARE 1:45 Institutul Național pentru Fizica Pământului anunță că magnitudinea cutremurului a fost de 5,2, iar adâncimea la care s-a produs a fost de 100 de km.

Ultimele mișcări seismice - două la număr - care s-au produs în zona Vrancea s-au înregistrat la 23 decembrie, dar au avut magnitudini mai mici de 3.


Potrivit Geofon, epicentrul cutremurului a fost la la 88 de kilometri adâncime, în zona seismică Vrancea.

Screen Shot 2016-12-28 at 01.35.07

Magnitudinea cutremurului, evaluată inițial la 5,6, a fost revizuită apoi la 5,4 - o procedură uzuală în cazul magnitudinii de moment.

Cel mai puternic cutremur de anul acesta se produsese în urmă cu aproape patru luni, la 24 septembrie, la ora 2:11. Cutremurul a avut magnitudinea revizuită la 5,3 și, la fel ca cel din noaptea de marți spre miercuri, s-a resimțit destul de puternic în mare parte din țară, inclusiv în București, dar mai ales în zona din Moldova.

Seismul din 24 septembrie, care a avut epicentrul tot în Vrancea, a fost resimțit și în Bulgaria și Republica Moldova. Adâncimea la care s-a produs a fost mai mică de 100 de kilometri.