Pentru a doua oară în acest an, îngrijorările legate de spionajul chinez asupra Statelor Unite au aruncat o umbră asupra vizitei planificate în China a șefului diplomației americane, în timp ce cele două superputeri încearcă să-și îmbunătățească legăturile, păstrându-și în același timp atenția sporită una față de cealaltă, după cum notează CNN.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, este de așteptat să aterizeze la Beijing în weekend, după amânarea călătoriei sale anterioare, planificată pentru luna februarie, după ce un balon de supraveghere chinez a intrat în spațiul aerian al SUA, plutind peste baze militare înainte de a fi doborât de un avion de luptă american.
Dar, cu Blinken gata să facă o călătorie văzută ca un pas esențial pentru a repara comunicațiile fracturate dintre SUA și China, o altă controversă în materie de spionaj a izbucnit în ultimele zile în urma rapoartelor din presa americană conform cărora China ar fi ajuns la un acord pentru a construi o bază de spionaj în Cuba. Unitatea de spionaj electronic s-ar afla la aproximativ 160 km de Florida.
Beijingul a spus că nu are „cunoștință” de această situație, în timp ce Casa Albă a spus că rapoartele nu sunt exacte, Blinken afirmând la începutul acestei săptămâni că China și-a modernizat instalațiile de spionaj în zonă încă din 2019.
Situația este doar cea mai recentă dintr-un șir de acuzații de spionaj între Washington și Beijing petrecute în ultimele luni. Cele două părți subliniază modul în care colectarea de informații – o activitate menită să se desfășoare fără a fi detectată – devine un punct fierbinte în relația dintre SUA și China.
Directorul CIA, Bill Burns, a călătorit în secret în China în luna Mai pentru a se întâlni cu omologii și pentru a sublinia importanța menținerii unor linii deschise de comunicare, a informat CNN la începutul acestei luni.
„Comunicațiile de criză sunt, fără îndoială, în cea mai proastă stare din 1979. Acest lucru pune în valoare capacitatea ambelor țări de a colecta informații pentru a înțelege reciproc capacitățile, acțiunile și intențiile strategice ale adversarului”, susțin analiștii citați de CNN. Aceștia mai atrag atenția că acest lucru face ca colectarea de informații să devină „un alt factor care complică relațiile SUA-China”.
Experții mai indică faptul că China continuă să-și extindă propriile capacități de colectare a informațiilor, ajungând într-o zonă în care SUA au avut în mod tradițional un avantaj. „Este corect să spunem că ne spionăm unii pe alții la diferite scări de mult timp”, a declarat fostul analist al Agenției Centrale de Informații (CIA) în China, Christopher Johnson.
„Fără îndoială că a existat o creștere a spionajului de ambele părți, dar probabil mai mult din partea chineză, pur și simplu pentru că au devenit mai puternici, mai influenți, mai bogați și, prin urmare, au mai multe resurse decât au aveau în trecut”, a precizat Johnson, care este acum președinte al companiei de consultanță China Strategies Group.
Puterea de spionaj a Chinei
Liderul chinez Xi Jinping a urmat, de asemenea, o politică externă mult mai asertivă decât predecesorii săi în ultimul deceniu de când se află la putere. Acest lucru a fost însoțit de „un accent constant pe îmbunătățirea capacităților de informații, modernizarea tehnologiei și îmbunătățirea coordonării între diferite agenții de securitate”, potrivit lui Xuezhi Guo, profesor de științe politice la Guilford College din SUA.
Principalele activități de informații ale Chinei se încadrează în departamentele din cadrul Armatei Populare de Eliberare și a vastei sale agenții civile cunoscute sub numele de Ministerul Securității de Stat (MSS). Alte brațe ale aparatului Partidului Comunist din China joacă, de asemenea, un rol în activități de spionaj, dincolo de colectarea convențională de informații, susțin experții.
MSS, înființat în 1983, supraveghează informațiile și contrainformațiile atât în China, cât și în străinătate. Misiunea sa a încurajat presa să facă analogii și să spună că aceasta este un fel de CIA combinată și FBI. Însă MSS este o roganizație mult mai secretă decât cele două servicii ale SUA și nu are nici măcar un site web public care să-i descrie activitățile.
„Este de așteptat ca agenția să joace un rol și mai important în securitatea și stabilitatea internă și internațională a Chinei în următorii ani, pe fondul provocărilor tot mai mari în țară și în străinătate” , a mai explicat profesorul Xuezhi Guo.
În contextul creșterii influenței Chinei și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul, experții spun că nu este o surpriză că Beijingul încearcă să înființeze sau să extindă instalații de supraveghere în Cuba – sau în alte locuri din lume – având SUA ca țintă principală, fără să fie însă singurul stat vizat.
Între timp, colectarea de informații în China a devenit din ce în ce mai grea. Xi și-a consolidat puterea și s-a concentrat din ce în ce mai mult pe securitate, inclusiv dezvoltarea capacității statului de a-și monitoriza cetățenii, atât online, cât și prin infrastructura extinsă de supraveghere a Chinei. „Sarcina de a colecta informații în China este, fără îndoială, mai grea ca niciodată și totuși mai necesară ca niciodată”, a spus Christopher Johnson.
Serviciile secrete americane întâmpină dificultăți în a avea întâlniri operaționale sau în a evita supravegherea atunci când se află în misiuni în China, atrag atenția specialiștii, iar acest lucru s-a întâmplat mai ales în timpul pandemiei de Covid-19, când mișcarea a fost controlată strict și chiar mai monitorizată digital decât de obicei.
Operațiunile CIA au suferit, de asemenea, un eșec uluitor începând cu 2010, potrivit The New York Times, când guvernul chinez a ucis sau a închis mai mulți colaboratori pe parcursul a doi ani. În 2021, CNN a raportat că CIA revizuiește modul în care își antrenează și își gestionează rețeaua de spioni, ca parte a unei tranziții ample pentru a se concentra mai îndeaproape asupra adversarilor precum China și Rusia.
Reproșurile aduse de Beijing
Acest lucru contrastează cu ceea ce unii parlamentari și comentatori americani cred că a fost o abordare prea relaxată a securității naționale în ceea ce privește China. Experții au avertizat, de asemenea, despre suprapunerea între eforturile de spionaj și operațiuni precum cele ale Frontului Unit al Chinei – o rețea extinsă de grupuri care gestionează relația partidului comunist chinez cu industriile, organizațiile și indivizii din întreaga lume.
Îngrijorarea și gradul de conștientizare sporit cu privire la faptul că Beijingul colectează informații s-au intensificat în SUA în ultimii ani. Iar acest lucru are în vedere dezbaterile despre utilizarea echipamentelor de telecomunicații chinezești și a platformelor de social media, precum Huawei și TikTok.
Totodată, se are în vedere eforturile guvernului american de a urmări în justiție cazurile de spionaj economic și de a preveni ca orice campanie de influență să afecteze democrația americană. Beijingul a spus în repetate rânduri că nu se amestecă în „afacerile interne” ale altor țări. Atât Huawei, cât și Tiktok au negat în mod repetat că produsele lor prezintă un risc de securitate națională sau că ar fi accesate ori controlate de guvernul chinez.
În SUA a existat și îngrijorarea cu privire la exagerarea amenințării și la stârnirea sentimentului anti-chinez. Departamentul de Justiție al SUA și-a încheiat anul trecut Inițiativa China, veche de 3 ani, un program de securitate națională axat în mare parte pe contracararea furtului de tehnologie, inclusiv în mediul academic. Proprietatea intelectuală a SUA a fost mult timp o țintă tradițională a spionajului chinez.
Un sondaj efectuat pe 224 de cazuri de spionaj chinez direcționat către Statele Unite din 2000 încoace, realizat cu date open source de către Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, a constatat că aproape jumătate dintre cazuri au implicat un spionaj cibernetic.
Scurgerea de informații din 2013 produsă de fostul contractant al Agenției Naționale de Securitate, Edward Snowden, a dezvăluit vastele capacități globale de supraveghere digitală ale Washingtonului, atât împotriva rivalilor, cât și a aliaților deopotrivă.
Luna trecută, Beijingul a lansat un raport intitulat „Empire of Hacking: The US Central Intelligence Agency”. Autoritățile chineze au acuzat SUA că au promovat internetul în anii ‘80 pentru a continua eforturile agențiilor sale de informații de a lansa „Revoluții de culoare” și de a răsturna guvernele din străinătate.
„Organizațiile, întreprinderile și indivizii care folosesc echipamentele de internet și produsele software ale SUA au fost folosiți ca „agenți” marionete de către CIA, ajutând agenția să câștige teren în războaiele globale de spionaj cibernetic”, se precizează în raport.
Totodată, Ministerul de Externe al Chinei a arătat din nou luna trecută cu degetul către SUA, după ce Washingtonul a lansat un avertisment în care susținea că un hacker chinez sponsorizat de stat s-a infiltrat în rețele din sectoarele de infrastructură critică din SUA.
La începutul acestei luni, ministerul a criticat, de asemenea, SUA pentru că au trimis ceea ce a spus că sunt peste 800 de zboruri de avioane mari de recunoaștere „pentru a spiona China” anul trecut, deși nu s-a înregistrat nicio pătrundere în spațiul aerian chinez. Comentariul a venit după ce armatele ambelor țări s-au acuzat reciproc de comportament dur, după ce un avion de luptă chinez a interceptat un avion spion american în spațiul aerian internațional deasupra Mării Chinei de Sud.
Editor : M.D.B.
