Sari la conținut

Competențele media, cheia spre combaterea dezinformării și a propagandei. Cum stă România la acest capitol

Definite drept capacitatea de a accesa, analiza, evalua și crea conținut media, competențele media sunt considerate tot mai mult o abilitate esențială pentru secolul XXI. În opinia specialiștilor, ele sunt vitale generațiilor viitoare, jurnalismului de calitate și, nu în ultimul rând, supraviețuirii democrației, pentru că oamenii nu doar învață să facă diferența între adevăr și fals, să reziste manipulărilor de orice fel și să se protejeze mai bine, ci deprind și însușirile necesare pentru a fi cetățeni activi. Din aceste considerente, tendința în America este de a face din cursurile de competențe media o prioritate la nivel național. În România, de abia se turează motoarele pentru a-i forma pe profesorii care să predea competențele digitale. Adică, partea cu folositul calculatorului și cu navigatul pe internet.

Propaganda informatii

Sursă foto: Shutterstock

Un studiu realizat de Common Sense Media, organizație non-profit cu sediul în San Francisco, a arătat că adolescenții americani (vârsta 13-18 ani) petrec, în medie, nouă ore pe zi consumând media, fie că este vorba de videoclipuri, navigat pe internet, rețele de socializare sau, pur și simplu, ascultat muzică. Același studiu a arătat că elevii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani petrec șase ore pe zi consumând media în toate formele ei.

Un alt studiu, efectuat de Stanford History Education Group pe aproape 8.000 de elevi de gimnaziu, liceu și colegiu, publicat în 2016, a arătat că tinerii pot fi „ușor de înșelat” și că nu posedă abilitățile necesare pentru a naviga în mediul online, pentru a înțelege toate informațiile și pozele pe care le văd. Profesorul Sam Wineburg de la Stanford University, coordonatorul echipei care a realizat studiul, concluziona atunci că „abilitatea de a decide ce este de încredere și ce nu este de încredere, aceasta trebuie să fie noua abilitate de bază în societatea noastră”.

În SUA, discuția merge mai departe, spre identificarea cauzelor care fac ca americanii să fie atât de nepregătiți în fața avalanșei de știri adevărate, înșelătoare sau total false - și a metodelor pe care propaganda le folosește tot mai des.

„Un motiv pentru care publicul din SUA e atât de vulnerabil în fața acestor forțe este faptul că sistemul național de educație a eșuat în a se adapta noii lumi digitale în care studenții trăiesc și învață”, consideră Alan Miller, jurnalist câștigător al Premiului Pulitzer și fondator al News Literacy Project, organizație nonprofit din SUA, care oferă cursuri de competențe media pentru profesori și studenți din întreaga lume prin intermediul clasei virtuale numite Checkology.

Platforma Checkology, folosită în 93 de țări

Demarat cu mai bine de 10 ani în urmă, proiectul News Literacy Projects (NLP) urmărește să-i învețe pe elevii de gimnaziu și de liceu cum să afle în ce se pot încrede în epoca digitală, să le ofere instrumentele pentru a fi participanți informați și activi într-o democrație.

Cum face asta? În primul rând prin clasa virtuală Checkology, la care se adaugă tabere (profesorii au întâlniri cu jurnaliști și cu reprezentanți ai NLP) și un newsletter săptămânal.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit lui Alan Miller, cursurile de competențe media nu doar că sporesc încrederea tinerilor în propria capacitate de a detecta dezinformări, dar cresc și dorința acestora de a vota atunci când împlinesc vârsta legală.

În prezent, Checkology este folosit în 93 de țări, în condițiile în care proiectul are o variantă gratuită, limitată ca număr de lecții puse la dispoziție, și o variantă plătită (între 3 și 5 $ pe licență în funcție de numărul de licențe dorite).

Cursuri în unele universități americane

În acest moment, deși toată lumea vorbește despre știrile false, cât de repede se propagă și ce efecte dezastruoase pot avea ele și despre cum pot reprezenta cursurile de competențe media „antidotul”, măsurile concrete par a fi disparate. La nivelul SUA, nu există un curs obligatoriu de competențe media pentru elevii de liceu, cel mult putându-se vorbi de inițiative private, finanțate din donații și sponsorizări, la diferite școli și/sau centre sociale.

Studenții Temple University din Philadelphia, de exemplu, vor avea la dispoziție, de anul viitor, un curs de competențe media, pe parcursul căruia vor învăța de la noțiuni de etică, publicitate și PR la noțiuni privind copyright-ul, comportamentul audienței și modul în care corporațiile își pot exercita influența prin intermediul informațiilor difuzate.

„Astăzi, nu mai este suficient să iei o bucată de hârtie și să știi să scrii pe ea. Pentru a fi un cetățean activ, implicat, trebuie să știi să folosești, de exemplu, Power Point, să știi să folosești Photoshop, trebuie să știi să utilizezi internetul și să cauți informații”, explică Sherri Hope Culver, director al Center for Media and Information Literacy (CMIL) de la Temple University.

Pe parcursul unui semestru, studenții nu doar că vor afla mai multe despre știri, despre principalele canale media și despre cum livrează ele informații, ci vor învăța și cum funcționează Google, cum să folosească motorul de căutare și să evalueze rezultatele returnate, vor afla că primele rezultate sunt de obicei plătite și că există diferențe substanțiale între editoriale și restul articolelor tipărite/difuzate de presă. În paralel, cei interesați au la dispoziție și un talk show online, în care sunt dezbătute, alături de profesori și specialiști, teme legate de media, de la fake news la reclamele din timpul Superbowl, de la versurile explicite din muzica pop la aplicațiile educaționale.

Ținta: o legislație uniformă

De problema adaptării la multitudinea de instrumente media se ocupă și National Association for Media Literacy Education (NAMLE). „Scopul este să ajutăm oamenii de toate vârstele să dezvolte abilitatea de a-și pune întrebări și de a se exprima. Urmărim ca oamenii să gândească critic, să comunice eficient și să devină cetățeni activi”, precizează Michelle Ciulla Lipkin, director executiv al NAMLE și profesor la Brooklyn College.

Pentru aceasta, asociația pe care ea o conduce îi învață pe studenți cum să navigheze prin peisajul media, dar și pe profesori cum să-i învețe mai departe pe elevi și studenți.

„Cea mai mare provocare în SUA vine din faptul că învățarea competențelor media ține de pasiunea celor care predau aceste cursuri. Deci, nu se poate vorbi de o prioritate națională. Se depune o muncă asiduă, dar toate depind de inițiativa unui profesor sau a unui director de școală care consideră că aceste lucruri ar trebui tratate cu seriozitate”, mai arată Michelle Ciulla Lipkin.

O altă organizație națională, Media Literacy Now încearcă să rezolve tocmai această problemă: cursurile de competențe media să fie considerate o prioritate și să fie incluse în programa școlară pentru grădinițe și pentru clasele I-XII. Întâi la nivelul fiecărui stat, apoi la nivel național.

România: mai mult competențe digitale, mai puțin competențe media

Din septembrie 2004, odată cu aprobarea Ordinului ministrului Educației nr. 4730/2004, în programa școlară pentru liceu a fost introdusă, printre disciplinele „la decizia școlii”, materia „Competență în mass-media”. Componentă a proiectului „Sistem integrat de mass-media pentru liceu – MEDIASIS” desfăşurat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, disciplina școlară reprezenta o continuare a programelor de Educație media începute de ActiveWatch în 1996. Aveau să fie realizate, pentru elevi și cadre didactice, un manual și un ghid al profesorului, la realizarea cărora au contribuit reprezentanți ActiveWatch, jurnaliști, profesori și cercetători.

La început, disciplina „Competență în mass-media” a fost predată în circa 60 de licee. Pe parcurs, numărul unităților de învățământ s-a redus dramatic, pe de o parte din cauza finanțării precare a celor care trebuiau să susțină cursul, pe de altă parte pentru că ora pe săptămână dedicată deprinderii competențelor media era folosită, de multe ori, pentru pregătirea elevilor pentru examene.

Mircea Toma, președinte al ActiveWatch, estimează că, în prezent, disciplina se mai predă în 15-20 de licee. Cifra exactă este însă greu de aflat.

Ulterior, în 2007, tot ca rezultat al eforturilor ActiveWatch, s-a reușit includerea unor noțiuni de competențe media în manualul de Studii sociale pentru clasa a XII-a. Și cam atât. Dacă se întâmplă ceva în domeniul educației media se întâmplă grație inițiativei private: pe lângă ActiveWatch, desfășoară programe de educație media Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Mediawise Society.

CJI desfășoară, din 2017, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, un program prin care vizează introducerea de elemente de educație media în programele educaționale de liceu pentru disciplinele umaniste. În 2018, de pildă, prin acest program, au fost selectați 56 de profesori de limbă română, limbă engleză, limbă franceză, istorie și științe sociale care să fie pregătiți pentru includerea educației media în practica educațională.

La rândul său, Mediawise Society urmărește, prin ateliere, cursuri și diferite resurse educaționale, să crească gradul de conștientizare a importanței educației media și militează pentru introducerea acesteia în școli. În prezent, organizația propune profesorilor, bibliotecarilor și altor profesioniști din domeniul educației „Laboratorul de propagandă” și o platformă intitulată „Mind over Media România. Propagandă pentru gândire critică”.

Dincolo de aceste eforturi ale unor organizații nonguvernamentale și nonprofit, accentul se pune în România, deocamdată, mai mult pe inițierea în competențe digitale a copiilor, părinților și cadrelor didactice. „Cursurile se orientează spre noțiuni de bază, de genul «cum să folosesc un calculator». De abia se formează profesori pentru competențele digitale. Noi nu avem adulți pregătiți care să predea copiilor”, explică Mircea Toma. Un raport recent întocmit de ActiveWatch arată că Ministerul Educației a derulat în 2018 un intens program de pregătire a circa 5.500 de profesori care să acopere disciplina „Informatică și TIC” care a devenit, anul trecut, obligatorie pentru clasele V-VIII.

Așadar, cu atât mai puțin se pune accent pe combaterea dezinformării și a propagandei, pe competențele media. „În ceea ce privește fake news, ca să folosesc o sintagmă dragă președintelui Trump, nu există preocupare explicită și dedicată”, concluzionează președintele ActiveWatch.

Etichete: SUA , Romania , competente media , educatie media , cum poti combate dezinformarea

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale