Agricultură cu încetinitorul. 2015 este primul an când a scăzut numărul celor care primesc subvenţii

Bolojan se gândește să reducă impozitele persoanelor cu dizabilități: să se limiteze la o locuință de o anume suprafață și o mașină

Jaf armat pe o șosea din Italia. Atacatorii au blocat drumul și au aruncat în aer o dubă de transport valori

Ce ar însemna o recesiune tehnică pentru România. „Creșterea PIB-ului a fost, într-o anumită măsură, forțată”

Ministrul Justiției, despre numirea șefilor celor mai mari parchete: Decizia este a președintelui Nicușor Dan

UE, în fața unei săptămâni de foc: de la întâlnirea șefilor apărării la conferința de la Munchen. „Să se gândească urgent la un plan B”

Prințul și prințesa de Wales, prima reacție în scandalul Epstein: „Profund îngrijorați de noile dezvăluiri”

Rusia vrea să interzică site-urile pentru adulți pentru cei fără copii: „Ei pur şi simplu au nevoie să facă sex”

Spion al lui Putin, angajat la o bancă din Kiev: indica ținte pentru bombardamente și furniza Rusiei informații sensibile

Donald Trump a criticat spectacolul artistului Bad Bunny din pauza Super Bowl: „O jignire adusă măreției Americii”

Aproape o treime din forţa de muncă din România lucrează în prezent în agricultură. Degeaba însă, pentru că sectorul contribuie cu doar 4,6% la Produsul Intern Brut. Este imaginea unei Românii cu două viteze - avem sute de mii de ferme mici şi doar câteva sute de exploataţii care rivalizează cu cele din Vestul Europei.

„Este cert că atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece să îşi desfăşoare activitatea în Vest. În România există o mulţime de posibilităţi pentru dezvoltarea sectoarelor de nişă, în Vest sunt la mare căutare fructele de pădure care se pot cultiva nu cu invesţii mari, mierea este un produs fantastic căutat în lume”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Un semnal bun este faptul că 2015 este primul an în care a scăzut numarul celor care primesc subvenţii pentru terenul deţinut. Încasează bani doar 900 de mii de fermieri, faţă de 1,1 milioane în anii trecuţi. Înseamnă că fermierii au trecut de la munca de subzistenţă, adică exploatarea terenului pentru a-şi hrăni familia, la agricultura performantă, care aduce profit.

„Agricultura în ziua de astăzi nu mai este cea de acum 20, 30 de ani, pe lângă cunoştinţe agronomice trebuie să aibă cunoştinţe de IT, de management, cunoştinte financiare”, spune Mihail Dumitru, director la Direcţia Dezvoltare Europeană din cadrul Comisiei Europene.

Mare atenţie şi la proiectele finanţate cu fonduri UE, avertizează experţii de la Bruxelles. Statul trebuie să verifice temeinic proiectele pentru care îşi dă acordul.

„Investiţi în agricultură, în economia rurala, nu îi cheltuiţi, nu îi daţi pe 4x4”, spune Mihail Dumitru.

„Dacă traversaţi ţara veţi vedea că o mulţime de clădiri făcute cu bani europeni au lacătul pus. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune, din păcate, repet, nu am reuşit să folosim integral banii europeni. Ministerul aproape că s-a dublat ca număr de angajaţi în ultima perioadă, nu la fel eficienţa noastră”, spune ministrul Agriculturii.

Din cele 9 miliarde de euro fonduri europene alocate în perioada 2007-2013, 800 de milioane trebuie returnate Comisiei Europene.