Agricultură cu încetinitorul. 2015 este primul an când a scăzut numărul celor care primesc subvenţii

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Lecție de altruism: Povestea românilor care au grijă de copiii orfani din Tanzania. „În fiecare casă, am angajat un cuplu de părinți”

Răsadurile, în pericol din cauza diferențelor mari de temperatură de la zi la noapte. Cum încearcă legumicultorii să salveze producția

Aproape o treime din forţa de muncă din România lucrează în prezent în agricultură. Degeaba însă, pentru că sectorul contribuie cu doar 4,6% la Produsul Intern Brut. Este imaginea unei Românii cu două viteze - avem sute de mii de ferme mici şi doar câteva sute de exploataţii care rivalizează cu cele din Vestul Europei.

„Este cert că atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece să îşi desfăşoare activitatea în Vest. În România există o mulţime de posibilităţi pentru dezvoltarea sectoarelor de nişă, în Vest sunt la mare căutare fructele de pădure care se pot cultiva nu cu invesţii mari, mierea este un produs fantastic căutat în lume”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Un semnal bun este faptul că 2015 este primul an în care a scăzut numarul celor care primesc subvenţii pentru terenul deţinut. Încasează bani doar 900 de mii de fermieri, faţă de 1,1 milioane în anii trecuţi. Înseamnă că fermierii au trecut de la munca de subzistenţă, adică exploatarea terenului pentru a-şi hrăni familia, la agricultura performantă, care aduce profit.

„Agricultura în ziua de astăzi nu mai este cea de acum 20, 30 de ani, pe lângă cunoştinţe agronomice trebuie să aibă cunoştinţe de IT, de management, cunoştinte financiare”, spune Mihail Dumitru, director la Direcţia Dezvoltare Europeană din cadrul Comisiei Europene.

Mare atenţie şi la proiectele finanţate cu fonduri UE, avertizează experţii de la Bruxelles. Statul trebuie să verifice temeinic proiectele pentru care îşi dă acordul.

„Investiţi în agricultură, în economia rurala, nu îi cheltuiţi, nu îi daţi pe 4x4”, spune Mihail Dumitru.

„Dacă traversaţi ţara veţi vedea că o mulţime de clădiri făcute cu bani europeni au lacătul pus. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune, din păcate, repet, nu am reuşit să folosim integral banii europeni. Ministerul aproape că s-a dublat ca număr de angajaţi în ultima perioadă, nu la fel eficienţa noastră”, spune ministrul Agriculturii.

Din cele 9 miliarde de euro fonduri europene alocate în perioada 2007-2013, 800 de milioane trebuie returnate Comisiei Europene.