Agricultura tradițională cu sapa, versus agricultura performantă cu utilaje
Nea Lazăr şi-a luat de dimineaţa sapa şi a ieşit la câmp. Trebuie să cureţe buruienile pe terenul său de câteva sute de metri pătraţi. Lucrează în pierdere, dar nici nu vrea să îşi lase terenul necultivat.
„Anul trecut am pus șapte lanţe de porumb și am scos un hambar de porumb. Atât s-a făcut. Săpăm, dar nu ştiu cum s-o face”, a spus Lazăr Savu, agricultor.
„E primitiv, dar ce să facem? Utilajele sunt cu mulți bani, nu avem cum sa le cumpărăm, nu are cine să ne ajute”, se plânge fiul agricultorului.
La 20 de kilometri distanţa, în schimb, un fermier a terminat deja de două săptămâni lucrările de însămânţare. Nu cu plugul şi cu sapa, ci cu utilaje performante.
Sătul să lucreze cu sape şi pluguri trase cai, Valentin Covaci a investit în ultimii ani aproape 200.000 de euro în utilaje moderne. Cea mai mare parte din sumă vine din fonduri europene.
„Prima dată am prins perioada când plăteam oameni la sapă. Calitatea, eficienţa lucrării suprafeţei. Era dezastruos de puţin şi lucram în nerentabilitate. Vreau să vă spun că ceea ce făceam, fie cu oameni, fie cu utilajele neperformante, ceea ce făceam într-o singură lună, cu un singur tractor, cu utilajele pe care le-am achiziţionat le fac într-o singură zi”, a mărturisit agricultorul.
În timp, a ajuns să cultive peste 800 de hectare de teren şi să scoată profit an de an. Şi nu este singurul. Fermierii români au atras 5 din cele 8 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, prin programul de dezvoltare rurală, pentru perioada 2007-2013.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
